Nu este o simplă greșeală birocratică, ci o politică deliberată de reducere a cheltuielilor pe spinarea celor mai lipsiți de apărare.
Camelia Socianu, liderul Sindicatului IMPACT Botoșani, a tras un semnal de alarmă extrem de grav într-o emisiune la Tele M: noile criterii de încadrare în grad de handicap, intrate în vigoare de câteva săptămâni, afectează copiii și adulții care au nevoie de protecție permanentă.
Modificările sunt deja aplicate, iar efectele lor sunt devastatoare: familii cu copii diagnosticați cu autism sever, copii care necesită supraveghere 24/7, pierd dreptul la asistent personal, deși situația medicală este neschimbată. Statul a schimbat doar criteriile, nu și realitatea acestor oameni.
„Copilul e același, diagnosticul e același. Doar statul spune acum că nu mai are nevoie de asistent personal.”
Camelia Socianu avertizează că are deja cazuri concrete în Botoșani:
un copil diagnosticat cu autism sever, încadrat ani la rând în grad grav, cu însoțitor, a fost reevaluat după noile criterii și trecut la un grad inferior. Ca și consecință a pierdut dreptul de a avea un asistent personal, adică părinții acelui copil nu vor mai primit bani pentru că au grijă non-stop de un copil care nu poate comunica, nu se poate hrăni singur și prezintă risc real de autoagresivitate.
Este greu de imaginat, dar situația nu este singulară.
„Sunt foarte mulți copii în aceeași situație. Părinții nu au cu cine să-i lase. Statul spune doar: descurcați-vă!”, subliniază liderul sindical.
Tăieri pentru cei nevoiași, privilegii intacte pentru cei de sus
Toate aceste schimbări vin într-un moment în care Guvernarea: a crescut taxele și accizele, inclusiv pe combustibil, energie și consum; a anunțat majorări de 75% ale taxelor și impozitelor locale pentru 2026, pe clădiri și autoturisme; pregătește eliminarea scutirilor de taxe locale pentru persoanele cu handicap, adică exact cei loviți acum și de noile criterii; nu a atins niciun privilegiu al parlamentarilor, miniștrilor, senatorilor și deputaților; nu a redus veniturile categoriilor bugetare de lux, care beneficiază în continuare de sporuri, indemnizații, pensii speciale și bonusuri neatinse.
În timp ce familiile în care există copii cu autism, persoane cu dizabilități grave sau adulți dependenți de însoțitor sunt împinse spre sărăcie și disperare, aparatul politic și administrativ și-a păstrat toate avantajele.
Diferența de tratament este strigătoare la cer.
„Statul taie de pe listă cei mai vulnerabili. E o nedreptate revoltătoare.”
În emisiunea de la Tele M, Camelia Socianu a descris într-un mod dureros situația: „Statul vrea să taie de pe listă și din buget fix pe cei mai nevoiași. Nu merg în teritoriu, nu știu realitatea. Este o nedreptate imensă.”
Realitatea este că familiile cu copii cu dizabilități nu au cerut privilegii, ci continuitatea unor drepturi deja acordate, drepturi care le permit să supraviețuiască.
Fără asistent personal, mulți părinți nu pot munci, iar copiii rămân fără supraveghere adecvată, o situație de risc atât pentru copil, cât și pentru familie.
În timp ce România se confruntă cu creșteri de taxe peste tot, cu scumpiri ale vieții, cu poveri financiare puse pe umerii oamenilor obișnuiți: copiii cu autism pierd dreptul la însoțitor, persoanele cu dizabilități riscă să piardă scutirile locale, familiile vulnerabile sunt împinse la marginea societății.
Când statul începe să taie de la cei bolnavi, de la copiii cu dizabilități, de la familiile care își duc viața în suferință, nu mai vorbim despre reformă.
Vorbim despre cruzime administrativă.
Este momentul ca aceste criterii să fie reevaluate și corectate urgent, înainte ca mii de familii să fie condamnate la o luptă pe care nu au cum să o ducă singure.