„Avem di tăti la Botșeni, și tăti buni.” Un om de afaceri din Brăila vede mai clar decât mulți botoșăneni ce comoară turistică zace neexploatată în județ

Uneori, pentru a vedea valoarea unui loc, ai nevoie de ochii unui străin. Daniel Haidarli, om de afaceri, somelier și administrator al grupului Artech, Artech Textiles, Artech Wine, Artech Grapes și Artech Concept Botoșani, nu este botoșănean. Este din Brăila. Și poate tocmai de aceea vede Botoșaniul cu o claritate pe care localnicii, obișnuiți cu peisajul propriu, o pierd uneori.

Vineri, 5 iunie 2026, la Camera de Comerț și Industrie Botoșani, în prezența prefectului Raluca Curelariu, a senatorului Ovidiu Jitaru, a președintelui Consiliului Județean Valeriu Iftime și a ministrului Irineu Darău, Haidarli a participat la o dezbatere despre turismul în scădere din România și despre locul pe care județul Botoșani ar trebui să îl ocupe pe harta turistică a țării.

Un județ cu toate cărțile în mână

Lista de atuuri pe care Haidarli o face pentru județul Botoșani este remarcabilă nu atât prin originalitate, cât prin faptul că nimeni nu le-a pus cap la cap suficient de convingător până acum.

Botoșaniul este județul cu cele mai multe personalități culturale din România, de la Mihai Eminescu și Nicolae Iorga la George Enescu și Ștefan Luchian, actori contemporani, sportivi medaliați la olimpiade, medici geniali precum Leon Dănăilă, fostul patriarh Teoctist, sfinții Ilie Cleopa și Ioan Iacob, casele memoriale și muzeele dedicate acestora formează deja un traseu cultural de excepție, comparabil cu ce oferă județe cu bugete turistice incomparabil mai mari.

Este, totodată, al doilea județ din România ca suprafață piscicolă, un atu exploatat timid, deși pescuitul sportiv și turismul legat de lacuri și bălți atrag anual sute de mii de vizitatori în destinații europene construite pe premise mult mai modeste.

La acestea se adaugă fonduri de vânătoare, mănăstiri, parcuri de distracții, restaurante și popasuri turistice. „De la fonduri de vânătoare până la case memoriale, de la mănăstiri până la parcuri de distracții, de la restaurante până la popasuri turistice, avem di tăti la Botșeni. Și tăti buni, nu din alea poleite și fără substanță de care e plină țara”, scrie Haidarli cu o franchețe dezarmantă.

Gastronomia, veriga lipsă dintr-un lanț altfel complet

Concluzia centrală a postării sale, și a întâlnirii de vineri, este că județul Botoșani are toate ingredientele unui brand turistic puternic, dar îi lipsește rețeta care să le lege. Iar acea rețetă, în viziunea lui Haidarli, este gastronomia.

„Unele țări au înțeles că mâncarea și băutura, gastronomia într-un cuvânt, poate fi mai mult decât un serviciu asociat turismului. Poate fi identitate națională, diplomație, economie și mai ales promovare națională și internațională”, argumentează el.

Nu e o teorie, e o realitate demonstrată de destinații precum Toscana, Burgundia, San Sebastián sau Oaxaca, locuri care au transformat mâncarea locală în motor economic principal, nu în complement al altor atracții.

Iar Botoșaniul are materia primă: o gastronomie autentică, producători locali de calitate, o cultură viticolă în creștere și oameni care știu să facă lucrurile bine. Tocmai combinația dintre personalități culturale + suprafață piscicolă + gastronomie autentică ar putea genera, în viziunea lui Haidarli, un brand de țară, nu doar un brand județean.

Un botoșănean pe podiumul mondial al gastronomiei

Că talentul gastronomic există în județ, o demonstrează și performanțele internaționale ale Chef Andrei Miron, un botoșănean pe care Haidarli îl numește cu mândrie în postarea sa.

La Worldchefs European Grand Prix Rimini 2025, Andrei Miron a urcat pe podiu alături de Chef Alin Vădean, cei doi obținând medalia de argint la categoria Global Vegan Chef și calificarea pentru finalele mondiale din Țara Galilor. La Worldchefs Congress & Expo 2026 desfășurat în mai la Newport, Țara Galilor, România a obținut o medalie de argint și o medalie de bronz în finalele mondiale Global Chefs Challenge, rezultate la care Andrei Miron și-a adus contribuția directă.

„Private Chef Miron Andrei, indiferent de contexte, de greutăți, a pus și pune umărul din fragedă copilărie la recunoașterea internațională a gastronomiei românești, fiind prezent nu numai la DAR Events – Restaurant & Barn unde a aprofundat tainele gastronomiei botoșănene, ci și acolo unde se întâlnesc cei mai buni profesioniști ai lumii”, scrie Haidarli.

Worldchefs acordă medalii de aur, argint și bronz la fiecare categorie a competiției, iar prezența României în finale, alături de echipe din peste 100 de țări, este o confirmare că gastronomia românească, și implicit botoșăneană, poate concura la cel mai înalt nivel.

Ce mai lipsește și ce s-ar putea face

Haidarli nu evită partea incomodă a tabloului. „Numai că nu avem cu cine, chiar dacă avem cu ce”, spune el direct, identificând principala vulnerabilitate a județului: lipsa forței de muncă calificate în turism și HoReCa.

Este o problemă reală și structurală, nu una de conjunctură. Județul Botoșani pierde anual sute de tineri spre marile orașe și spre străinătate, iar industria ospitalității simte acut acest deficit. Există cu ce să faci turism la Botoșani, dar nu întotdeauna cu cine.

Soluțiile nu sunt spectaculoase, dar sunt la îndemână:

Programe de formare profesională locală: parteneriate între Camera de Comerț, Consiliul Județean și unitățile de învățământ profesional pentru specializări în ospitalitate, ghidaj turistic și producție gastronomică. Există deja modele de succes în județe precum Cluj sau Sibiu care pot fi adaptate la specificul local.

Brandingul gastronomic al județului: un festival anual de gastronomie botoșăneană, cu producători locali, chefs cu notorietate și deschidere spre piața internațională, poate pune județul pe harta turismului culinar în 2–3 sezoane. Fondurile europene disponibile prin Programul Regional Nord-Est 2021–2027 acoperă exact acest tip de inițiativă.

Ruta culturală integrată: conectarea caselor memoriale, mănăstirilor și locațiilor piscicole printr-un traseu turistic unic, promovat coerent, cu materiale în limbi de circulație internațională. O hartă turistică digitală a județului Botoșani, disponibilă pe platformele internaționale de travel, ar costa puțin și ar putea aduce mult.

Reținerea talentelor prin oportunități locale: povestea lui Andrei Miron și a celorlalți profesioniști care au ales să rămână și să reprezinte cu cinste județul pe scena internațională trebuie transformată din excepție în regulă. Asta se face prin ecosistem, nu prin discursuri.

Haidarli încheie postarea sa optimist, cu un pahar ridicat: „Sus paharul cu șampanie!” Nu pentru că totul e rezolvat, ci pentru că speranța, spune el, trebuie să moară ultima. Botoșaniul are cu ce. Rămâne să găsească și cu cine.