Avocata Ionela Aiftincă îl acuză pe primarul Cosmin Andrei de un proiect „de formă” privind jocurile de noroc

Tensiunile politice ating cote maxime la Botoșani în jurul celui mai controversat subiect al momentului: reglementarea „păcănelelor”. Ionela Aiftincă, președintele organizației municipale PNL Botoșani, a lansat ieri un atac dur la adresa primarului PSD Cosmin Andrei, acuzând administrația locală de lipsă de decență și de mimarea unei consultări publice într-un interval de timp nerezonabil.

În timp ce alte orașe din țară, precum Slatina, au ales măsuri radicale de eliminare a jocurilor de noroc, proiectul propus la Botoșani pare, în viziunea opoziției, mai degrabă o „revizuire caragialiană” care nu schimbă nimic pe fond, dar bifează o obligație legislativă.

Consultare publică sub presiunea timpului: „Miercurea și Joia Mare, zile de redactat proiecte juridice”

Principala nemulțumire a liberalei Ionela Aiftincă vizează calendarul ales de municipalitate pentru consultarea publică. Proiectul a primit un termen inițial de doar cinci zile, prelungit ulterior la zece, într-o perioadă în care comunitatea se pregătește de Sărbătorile Pascale.

„Este o lipsă de decență să pui botoșănenii în Miercurea și Joia Mare să redacteze propuneri juridice și să se deplaseze la primărie pentru a le depune. Din cele 10 zile, trei sunt libere legale. În loc de liniște sufletească, primarul a ales să pună cetățenii la treabă pentru ca apoi să poată invoca faptul că ‘botoșănenii nu au cerut’ modificări”, declară Ionela Aiftincă.

Erori de redactare sau strategii de confuzie? 100m vs. 300m

Analiza juridică a proiectului scoate la iveală neconcordanțe uluitoare, care ridică semne de întrebare asupra seriozității cu care a fost redactat documentul. Potrivit avocatei Aiftincă, distanța minimă față de obiectivele protejate (școli, biserici) apare în două forme diferite în anexele aceluiași proiect: o dată 100 de metri și o dată 300 de metri.

Mai mult, liderul PNL susține că majoritatea locațiilor existente respectă deja aceste limite, ceea ce face ca interdicția să fie nulă în practică. „PSD nu elimină jocurile de noroc, ci introduce interdicții care existau deja în lege, cum este cea privind accesul minorilor”, subliniază aceasta.

Modelul Slatina: Interzicerea totală, cu excepția Loto

Opoziția arată către modele de administrație din alte județe unde s-a optat pentru eliminarea reală a acestui flagel social. La Slatina, jocurile de noroc au fost interzise, cu excepția agențiilor Loto (monopol de stat monitorizat riguros).

„Această propunere ar trebui aplicată și în Botoșani”, susține Aiftincă, făcând apel și la opinia specialiștilor în sănătate publică. Medicul psihiatru Emil Panțiru, de la Spitalul „Mavromati”, avertizează constant că adicția de jocuri de noroc este una dintre cele mai periculoase, alimentată de „mirajul îmbogățirii rapide” în rândul persoanelor vulnerabile.

Deși impactul economic asupra bugetului local este unul semnificativ (taxe de milioane de lei), miza socială pare să cântărească mai mult în discursul public. Ionela Aiftincă concluzionează că modalitatea de consultare aleasă de PSD este o „rușinoasă mascaradă administrativă”, menită să protejeze status-quo-ul industriei sub paravanul unei false deschideri către cetățeni.

Rămâne de văzut dacă, în urma acestor critici, majoritatea PSD din Consiliul Local va ajusta proiectul sau dacă Botoșaniul va rămâne în continuare un „paradis al păcănelelor”, spre disperarea familiilor afectate de acest fenomen.