Am participat la primul meu semimaraton, acasă, în Botoșani, la Maratonul Nordului. Obiectivul nu a fost să câștig, nu a fost să fac un timp bun, a fost unul singur, simplu și greu în același timp: să duc proba până la capăt, să nu renunț. Și am reușit!
Din această perspectivă personală, dar și din cea a unui observator al vieții urbane, vreau să spun ceva despre Maratonul Nordului, ediția a doua, singurul maraton de asfalt din toată Moldova: a meritat. A meritat fiecare stradă închisă, fiecare mașină redirecționată, fiecare șofer nevoit să găsească o altă cale spre destinație. Anul trecut nu am participat, am fost în trafic, și tot a meritat. Și explic de ce spun asta.
Ce s-a întâmplat, de fapt, în weekend la Botoșani
Timp de câteva ore, centrul municipiului Botoșani a aparținut oamenilor. Nu mașinilor. OAMENILOR.
Sute de alergători din Botoșani, din multe alte județe ale României, dar și din alte țări, au străbătut un traseu gândit cu grijă să treacă pe lângă cele mai frumoase și mai semnificative locuri ale orașului: Casa Iorga, Centrul Istoric, Teatrul Mihai Eminescu, Colegiul Național A.T. Laurian, Castelul Antipa, Casa Ventura, Biserica Sfântul Gheorghe, Biserica Uspenia – unde a fost botezat Mihai Eminescu, Parcul Mihai Eminescu, Sala Polivalentă și, în ziua probelor pentru copii, Aquaparcul Cornișa.
Nu a fost un simplu traseu de alergare. A fost un tur turistic în pas de alergare, un ghid viu al orașului, pe care participanții din afară, din alte județe, din alte țări, au parcurs cu propriile picioare, cu propriii ochi, cu propria emoție. În ciuda efortului, am admirat fiecare punct de interes de pe traseu și mi-am readus aminte cât de frumos este acest orășel și că merită să avem mai multă încredere în ce oferă el și să punem în valoare moșternirea istorică.
Probele de maraton, semimaraton și cross au adus la Botoșani o energie pe care puțini o mai văzuseră pe aceste străzi.
Disconfortul din trafic a fost real. Dar a fost proporțional?
Da, restricțiile de trafic au creat dificultăți, nu trebuie să negăm acest aspect. Câteva ore bune, anumite zone au fost inaccesibile cu mașina, locurile de parcare au fost mai rare, iar unele rute obișnuite nu au funcționat. Nu are rost să minimalizăm asta.
Dar hai să punem lucrurile în perspectivă corectă.
Restricțiile nu au blocat accesul la marile complexe comerciale și hipermarketuri. Cine a vrut să facă cumpărături a putut face cumpărături. Cine a avut urgențe și-a găsit drum. Restricțiile au vizat centrul orașului, zona pietonală și arterele principale, adică exact spațiul public care, pentru câteva ore, a revenit cetățenilor în loc să fie traversat de coloane de mașini. Poate ar trebui ca un tronson din Bulevardul Mihai Eminescu și Cuza Vodă să fie închise circulației în fiecare duminică.
Cred că întrebarea reală nu este „de ce am stat în trafic?”, ci „ce aș fi putut face în loc?”
Răspunsul e simplu și stătea la câțiva pași: o cafea la o terasă din centru, o masă la un restaurant local, o plimbare pe lângă locuri pe care le trecem de obicei în viteză fără să le vedem, o oră petrecută cu familia în parcul Eminescu, cumpărături la pas în Piața Volantă din Centrul Istoric. Botoșaniul a oferit, pentru câteva ore, ceea ce oferă marile orașe europene în fiecare weekend, un centru viu, animat, în care mașina nu este personajul principal. E greu să ieși din rutină, să ieși din obișnuința unui oraș sufocat de mașini, dar este atât de fain.
Ce a câștigat Botoșaniul
Dincolo de mândria sportivă, Maratonul Nordului a generat pentru municipiu ceva ce nicio reclamă plătită nu poate cumpăra: VIZIBILITATE.
Fiecare alergător venit din afara județului a adus cu el un buget de cazare, masă, combustibil și mici achiziții locale. Fiecare fotografie postată pe rețelele de socializare cu „Botoșani” în etichetă a ajuns la prieteni, colegi și urmăritori care poate nu au băgat în seamă acest oraș sau care nu știau că are un Teatru „Mihai Eminescu”, o Biserică Uspenia sau un parc frumos. Fiecare alergător din altă țară care a trecut pe lângă Casa Memorială Iorga a dus acasă o imagine a unui Botoșani pe care nu și-l imaginase.
Nu există buget de promovare turistică care să reproducă asta. Se construiește participant cu participant, ediție cu ediție, iar pentru asta trebuie să le mulțumim lui Alexandru Teioșanu, Ștefan Teișanu, Primăriei Botoșani, sponsorilor și voluntarilor.
Impactul pe care nu îl vedem imediat: generațiile de mâine
Există ceva ce nu apare în nicio statistică a evenimentului și care, în opinia mea, este cel mai important beneficiu pe termen lung al Maratonului Nordului: copiii care au privit. Atât copiii mei, care m-au văzut alergând într-un mod chinuitor cu cârcei pe ultimii 5-6 kilometri fără să renunț, cât și toți ceilalți care au văzut că se poate așa ceva și la noi.
Fiecare copil care a stat pe margine și a văzut sute de oameni alergând, cu zâmbete, cu efort, cu determinare, a primit un mesaj pe care niciun manual de educație fizică nu îl transmite la fel de eficient: mișcarea e normală, sportul e al oamenilor obișnuiți, nu doar al sportivilor de performanță.
Crosul copiilor de la Cornișa Aquapark a dus mesajul mai departe: Tu poți face asta! Tu ești bun de alergat! Tu poți termina o cursă!
Dacă din tot weekendul acesta câțiva copii din Botoșani au decis că vor să alerge, că vor să facă sport, că vor să trăiască sănătos, atunci restricțiile de trafic din centrul orașului au valorat mai mult decât orice oră verde la semafor.
Ce spune asta despre Botoșani, despre botoșăneni
Faptul că Maratonul Nordului ajunge la a doua ediție, cu mai mulți participanți, cu prezență internațională, cu probe noi, maraton și cross popular adăugate față de ediția precedentă, nu este un accident. Este rezultatul muncii fraților Alexandru Teioșanu și Ștefan Teișanu și al tuturor celor care au înțeles că un eveniment sportiv bine organizat este și un eveniment cultural, turistic și economic. Sper să înțeleagă cât mai mulți că putem câștiga economic din astfel de evenimente.
Este și un semnal că Botoșaniul poate găzdui competiții de anvergură. Că are trasee frumoase, locuri demne de văzut și oameni capabili să organizeze lucruri la un nivel care să aducă participanți din alte județe și din alte țări.
Cel mai bun indicator al reușitei? Că nimeni nu a renunțat. Nici participanții. Nici organizatorii. Nici orașul.
Eu cu siguranță nu am renunțat.
La start nu contează cine ești, ce funcții ai, câți bani în cont, cu ce mașină te plimbi, dacă ești salariat ori antreprenor, fiecare este la fel de important.
La anul, la start! 12-13 iunie 2027 este week-endul programat pentru a 3-a ediție a Maratonului Nordului!
Bogdan Caliniuc