Impozite de județ bogat într-o economie aproape nulă. Cum a ajuns Botoșaniul să-și pedepsească propriii contribuabili
O postare devenită virală pe grupul de Facebook „Mercedesarii”, care analizează nivelul impozitelor auto pentru autoturisme cu motoare de 2.2 litri, normă Euro 4, scoate la iveală o realitate crudă pentru botoșăneni: județul Botoșani se află în categoria „bătaie de joc” în ceea ce privește taxarea locală, alături de județe mult mai dezvoltate economic.
Harta realizată pe baza impozitelor din municipiile reședință de județ arată că, deși legislația permite ajustări locale, Botoșaniul a ales niveluri de taxare aflate la limita superioară, fără ca această decizie să aibă vreo legătură cu realitatea economică a județului.
”…știu că aici sunt mulți oameni cu motoare 2.2 (aceeași capacitate cu tigaia mea. Am făcut o hartă orientativă legată de noile impozite auto și variația acestora de la un județ la altul. Eu am calculat impozitul din reședința municipiului pentru fiecare județ în parte, însă este important să rețineți că fiecare primărie își stabilește propriile impozite, așadar ele pot varia în alte localități din județul respectiv. Motivele pentru care am ales norma Euro 4 pentru acest calcul au fost: 1 la mână există foarte multe mașini euro 4 în RO, iar 2 la mână Brașovul a dublat impozitele la Euro 4 și sub, ajungând la cote aberante pentru motoarele peste 2000 cmc. Cheers! Și dacă aveți mașina înmatriculată în reședința unui județ portocaliu sau roșu… îmi pare rău”
Penultimul județ din România ca PIB, dar în top la taxe
Datele oficiale arată fără echivoc dimensiunea decalajului. Botoșaniul se află pe penultimul loc în România la PIB per capita, cu aproximativ 8.900 de euro pe cap de locuitor, fiind depășit negativ doar de județul Vaslui. Este un indicator care plasează județul constant în coada clasamentelor economice naționale.
Mai grav, dinamica economică a ultimilor ani confirmă stagnarea. Potrivit datelor Comisiei Naționale de Prognoză, în ultimii cinci ani economia județului Botoșani a crescut cu doar 60%, mult sub media națională de 81%. Practic, în timp ce alte județe au recuperat decalaje sau au accelerat dezvoltarea, Botoșaniul a rămas blocat într-un ritm lent, aproape inert.
În aceste condiții, decizia autorităților locale de a majora agresiv impozitele – inclusiv pe autoturismele vechi, Euro 4, deținute în principal de populație cu venituri modeste – nu poate fi explicată prin dezvoltare, investiții sau presiuni bugetare excepționale. Este, mai degrabă, o alegere politică făcută pe spatele contribuabililor captivi.
Județ „nul” economic, dar cu pretenții fiscale maxime
Contribuția județului Botoșani la economia națională este de doar 0,92%, sub pragul simbolic de 1%. În termeni economici, județul este considerat unul cu impact aproape nul asupra PIB-ului României. Lipsa marilor investitori, industrializarea redusă, infrastructura deficitară și migrația masivă a forței de muncă definesc peisajul economic local.
Cu toate acestea, autoritățile locale par să fi adoptat o politică fiscală ruptă complet de context, aplicând impozite comparabile cu cele din județe care generează valoare adăugată reală, au salarii mari și bugete locale consistente.
Este o contradicție evidentă: un județ sărac taxează ca unul bogat, fără să ofere nimic în schimb la nivelul celui bogat.
În loc să stimuleze dezvoltarea economică, să atragă investitori și să crească baza de impozitare, administrațiile locale preferă soluția comodă: taxe mai mari pentru cei care au ales să nu plece.
Autonomia fiscală oferită de lege nu este un cec în alb și ea presupune responsabilitate, analiză economică, dar și empatie socială. În cazul Botoșaniului, autonomia pare exercitată fără niciun criteriu de echitate, transformând impozitul auto într-o sancțiune pentru simplul fapt că trăiești într-un județ sărac.
Comparația cu alte județe, mult mai prospere, care mențin impozite mai rezonabile, este inevitabilă și jenantă pentru autoritățile locale.
Harta apărută pe rețelele sociale nu este o glumă și nici o exagerare. Este o radiografie crudă a unei politici fiscale greșite, aplicată într-un județ aflat deja la limita supraviețuirii economice. Atunci când un județ cu PIB per capita de 8.900 de euro, cu o contribuție sub 1% la economia națională și cu o creștere economică sub media țării ajunge să taxeze la nivel de „bătaie de joc”, problema nu mai este fiscală. Este una de viziune, competență și responsabilitate administrativă.
