Investiție cu miză de procesare în nordul județului: Nord Land Agricultury vizează o fabrică de pâine la Păltiniș
ZF.ro:
O companie agricolă din nordul țării, Nord Land Agricultury, condusă de Vlad Romanescu, care lucrează în jur de 400 de hectare cu rapiță, grâu și orz, își propune să facă pasul de la vânzarea materiei prime la procesare, printr-o investiție într-o fabrică de panificație și patiserie în comuna Păltiniș, localitate cunoscută ca fiind cea mai nordică comună din România, scrie ZF.ro
Vlad Romanescu este fiul lui Costel Romanescu, primarul comunei Păltiniș.
Proiectul a fost depus pentru finanțare printr-o linie dedicată procesării produselor agricole, derulată prin AFIR, iar investiția vizează construirea unei unități care să valorifice producția de cereale din fermă și să creeze un circuit economic local: de la câmp – la produs finit – la raft.
De ce Păltiniș? Investiție într-o zonă cu nevoie de locuri de muncă și infrastructură economică
Alegerea Păltinișului pentru amplasarea fabricii nu este doar o decizie logistică, ci și una cu impact economic local. O unitate de panificație într-o zonă rurală din nordul județului poate însemna: locuri de muncă directe și activități conexe (transport, mentenanță, distribuție), stimularea micilor servicii locale, păstrarea unei părți mai mari din valoare în comunitate, nu doar în lanțurile clasice de comercializare a cerealelor.
„Trebuie să căutăm să aducem valoarea adăugată. Clar, ne uităm la costuri, să reducem din costuri, avem tehnologie, avem date astăzi, ne ajută foarte mult să previzualizăm, să ne facem scenarii. Dar suntem limitaţi până la un anumit punct. Materia primă este materia primă şi nu hotărâm noi preţul final. Dar dacă o procesăm, o transformăm într-o pâine, într-o pâine de calitate, cred că marja poate fi mult mai mare decât în a vinde materia primă, indiferent de calitate“, apreciază Vlad Romanescu la ZF.
De la procesare la rețea de magazine în Moldova
Fondatorul companiei, Vlad Romănescu, a explicat că planul nu se oprește la ridicarea fabricii, ci include și dezvoltarea unui lanț propriu de magazine, într-o primă etapă în Moldova – cu orașe vizate precum Iași, Botoșani și Suceava. Ulterior, modelul ar putea fi extins inclusiv prin franciză, dacă proiectul își dovedește viabilitatea comercială.
Miza economică este simplă: fermierii pot controla o parte mai mare din lanțul de producție și vânzare, într-un sector unde prețul cerealelor este influențat puternic de piața internațională, iar producătorul are puține pârghii asupra prețului final.
„Materia primă rămâne materie primă” – de ce procesarea schimbă marjele
Logica investiției pornește de la o realitate bine cunoscută în agricultură: oricât de eficientă ar fi ferma, există o limită a optimizării când vinzi boabe. În schimb, când transformi grâul în pâine de calitate, marja poate deveni semnificativ mai mare, iar riscul se mută de la „prețul cerealelor” la „capacitatea de a construi un brand și o distribuție”.
Pe scurt, proiectul de la Păltiniș ar putea deveni un exemplu de integrare pe verticală: producție agricolă – procesare – retail.
Finanțare și context: competiție mare pentru proiectele de procesare
Conform informațiilor publice asociate proiectului, valoarea finanțării solicitate se ridică la aproape 2,4 milioane de euro, iar intervenția dedicată procesării alimentare este una dintre cele mai căutate în prezent, pe fondul interesului tot mai mare al fermierilor de a trece la producție cu valoare adăugată.
În paralel, compania continuă investițiile în tehnologie agricolă – inclusiv în zona de digitalizare și monitorizare a culturilor – pentru a reduce costuri și pentru a lua decizii bazate pe date. Însă pasul major rămâne procesarea: acolo unde se poate produce diferența dintre „a rezista” și „a crește”.
Ce ar însemna pentru Botoșani
Dacă fabrica se materializează, investiția ar putea aduce județului:
-
un producător regional de panificație cu rețea proprie,
-
capital privat atras în zona rurală din nord,
-
un exemplu de „agricultură care nu mai exportă doar materie primă”, ci și produs finit.
Pentru Păltiniș, o astfel de unitate ar avea și o dimensiune simbolică: cea mai nordică comună a țării ar putea deveni și un punct de referință pentru procesare alimentară, nu doar pentru agricultură primară.