Energia vântului în nordul Moldovei: CEO-ul Eurowind Energy detaliază mega-proiectul de la Botoșani

Jens Rasmussen, CEO-ul dezvoltatorului cu 7,5 GW în pipeline în România, dezvăluie stadiul uriașei investiții din nordul Moldovei: „ATR-ul nu a fost primit integral”

Într-un interviu acordat publicației Economica.net pe 7 aprilie 2026, Jens Rasmussen, CEO-ul companiei daneze Eurowind Energy, a oferit primele detalii concrete despre un proiect de o amploare fără precedent pentru România: un parc eolian de aproximativ 1,2 GW în județul Botoșani, care ar putea deveni cel mai mare proiect eolian onshore din Europa.

Deși danezii au deja o prezență consolidată în România, cu patru parcuri solare operaționale și un pipeline total de circa 7,5 GW, toate privirile sunt acum îndreptate spre Moldova. Iar Botoșaniul este în centrul atenției.

Un proiect care ar putea rescrie harta energiei verzi din Europa

Întrebat despre planurile din nordul țării, Jens Rasmussen a confirmat amploarea ambițiilor companiei:

„Încercăm să ne diversificăm portofoliul din punct de vedere geografic, astfel încât să putem furniza energie în mai multe zone ale țării. Credem că în acea regiune va exista și o cerere importantă de energie. În plus, este o zonă potrivită pentru un proiect de foarte mare anvergură, care ar putea deveni cel mai mare proiect eolian onshore din Europa.”

Declarația vine la scurt timp după ce Eurowind Energy a anunțat finalizarea unui PPA corporate pe 12 ani cu o companie elvețiană cu activitate în România, semn că jucătorii privați încep să își asigure pe termen lung energia din surse regenerabile.

Stadiul actual: ATR-ul, încă pe lista de așteptare

Deși proiectul este în portofoliu de ceva timp, autorizațiile nu au fost încă obținute integral. La întrebarea jurnalistului despre avansul cu autorizațiile și securizarea terenului, CEO-ul danez a fost direct:

„Suntem încă într-o etapă în care unele elemente trebuie verificate în detaliu. Din câte știu, ATR-ul nu a fost primit integral.”

ATR-ul (Avizul Tehnic de Racordare) este documentul esențial emis de operatorul de rețea care stabilește condițiile în care un proiect poate fi conectat la sistemul energetic național. Fără acesta, niciun dezvoltator nu poate începe construcția. Iar în cazul unui proiect de 1,2 GW, amploarea lucrărilor de racordare este ea însăși o provocare majoră.

Avantajul Botoșaniului: o zonă mai puțin aglomerată

Întrebat dacă în nordul Moldovei este mai ușor de construit sau racordat, având în vedere că rețeaua nu este la fel de suprasaturată ca în sud sau est, Rasmussen a oferit o perspectivă realistă:

„Nu cred că este neapărat mai ușor de construit, însă într-o zonă mai puțin aglomerată din punctul de vedere al proiectelor eoliene poate fi mai ușor să negociezi racordarea.”

Aceasta este o recunoaștere indirectă a faptului că zonele precum Dobrogea sau Bărăganul sunt deja „blocate” de zeci de proiecte care se bat pe aceeași capacitate de rețea. Botoșaniul, mai puțin explorat până acum de dezvoltatorii eolieni, devine astfel o „frontieră verde” cu potențial uriaș.

Ce înseamnă 1,2 GW pentru Botoșani și pentru România

Pentru a înțelege magnitudinea:

• Un singur parc eolian de 1,2 GW ar depăși capacitatea combinată a multor parcuri existente în România.

• Pentru comparație, cel mai mare parc eolian onshore din Europa în acest moment este parcul „Fântânele-Cogealac” (600 MW). Proiectul Eurowind Energy l-ar dubla.

• O astfel de investiție ar atrage sute de milioane de euro, ar crea mii de locuri de muncă în perioada de construcție și ar genera venituri substanțiale la bugetul local prin taxe și impozite.

Pe de altă parte, rămân întrebări legate de rețeaua de transport din zonă, despre care specialiștii știu că este insuficient dezvoltată. Transelectrica va trebui să investească masiv în noi stații și linii pentru a putea prelua o asemenea putere. Prima investiție va fi linia de 400 KV Suceava-Bălți, iar apoi este proiectul stației de injectare a energiei electrice pentru care tot insistă Valeriu Iftime, președintele Consiliului Județean Botoșani.

În același interviu, Jens Rasmussen a criticat dur lipsa de asumare a operatorilor de rețea și birocrația excesivă care duce la întârzieri de ani de zile. Deși nu a făcut referire direct la proiectul Botoșani, tonul general a fost unul de frustrare:

„Pentru noi, pentru investitori, există însă consecințe majore. Dacă ai un proiect de aproximativ 100 de milioane de euro și acesta stă un an pe loc, costul este uriaș pentru companie și absurd pentru țară.”

Rămâne de văzut dacă proiectul din Botoșani va urma același calvar birocratic sau dacă autoritățile române vor înțelege oportunitatea istorică pe care o reprezintă.

Până atunci, declarația lui Rasmussen rămâne ca un semnal clar: Botoșaniul este pe harta marilor investiții în energie regenerabilă, iar deciziile care se iau acum la București și la Transelectrica vor decide dacă acest proiect devine realitate sau rămâne doar o promisiune.

Sursa: Economica.net, interviu publicat pe 7 aprilie 2026, autor Mihai Nicuț.