Botoșaniul și Bălțiul, „în oglindă” pentru un viitor verde. Strategia comună SENSE transformă parcurile în ecosisteme multisenzoriale

Municipiile Botoșani (România) și Bălți (Republica Moldova) fac un pas comun către modernizarea peisajului urban prin adoptarea „Strategiei Comune Transfrontaliere privind Parcurile și Spațiile Verzi”. Proiectul SENSE promite nu doar mai mult verde, ci o schimbare radicală de paradigmă: trecerea de la simplul spațiu ornamental la parcul de „nouă generație”, un laborator viu de educație, incluziune și tehnologie ecologică.

Viziunea strategică a celor două orașe partenere este ancorată în standardele europene de ultimă oră, precum Pactul Verde European și inițiativa New European Bauhaus, punând accent pe transformarea zonelor degradate în „spații care vindecă”.

O strategie bazată pe cifre

Analiza situației existente relevă un contrast interesant: în timp ce municipiul Botoșani dispune de o rețea verde solidă de aproximativ 390,89 hectare (32,10 mp/locuitor), aceasta este marcată de fragmentare. De cealaltă parte a Prutului, municipiul Bălți deține circa 325,5 hectare de spațiu verde, însă cu o nevoie acută de investiții în amenajarea zonelor de proximitate.

„Proiectul SENSE propune o trecere de la parcul ornamental, pasiv și rigid, la un parc senzorial urban – un ecosistem viu, interactiv și educativ, care stimulează toate simțurile și conectează oamenii cu natura”, se arată în documentul strategic.

Ce este un parc „SENSE”? Conceptul de nouă generație

Strategia nu vizează doar plantarea de arbori, ci crearea unor parcuri inteligente (Smart Parks) și climat-neutre. Printre specificațiile tehnice obligatorii se numără:

• Trasee multisenzoriale: Zone dedicate celor cinci simțuri (vizual, auditiv, olfactiv, tactil și gustativ) prin grădini aromatice și instalații sonore naturale.

• Neutralitate climatică: Utilizarea materialelor reciclabile, iluminat fotovoltaic și sisteme inteligente de colectare a apei pluviale.

• Accesibilitate universală: Design incluziv (panouri Braille, rampe line, hărți tactile) pentru ca persoanele cu dizabilități sau seniorii să beneficieze egal de spațiul public.

• Biodiversitate protejată: Reintroducerea speciilor native, precum Cypripedium calceolus (Papucul Doamnei) sau Fritillaria meleagris (Laleaua pestriță).

Impactul social: Co-creare și educație

Un pilon central al strategiei este participarea publică. Rezultatele consultărilor arată un interes uriaș: peste 83% dintre respondenți se declară extrem de interesați de implementarea acestor proiecte. „Spațiul public devine sustenabil doar atunci când este asumat de comunitate”, subliniază autorii strategiei, propunând ateliere de co-creare și programe de tip „Adoptă un copac”.

Prin cooperarea transfrontalieră, cele două primării vor schimba know-how și tehnologie, creând un model de regenerare urbană care poate fi replicat în întreaga regiune a Europei de Est.