Usturoiul de Copălău, renumit în România, dar încă absent de pe rafturile marilor magazine

În județul Botoșani, Usturoiul de Copălău rămâne unul dintre cele mai valoroase produse tradiționale, apreciat pentru aroma sa puternică și calitatea deosebită. Deși a beneficiat de promovare intensă din partea unor figuri publice precum oamenii de afaceri Paul Nicolau (Pescobar) și Ștefan Mandachi, acest simbol al agriculturii locale nu a reușit să pătrundă pe rafturile marilor rețele comerciale din România. Pescobar a fost chiar și la Copălău și a promovat ustoroiul direct din patria acestuia prin filmulețe pe Facebook și TikTok.

În același timp, potrivit unei analize publicate de Economica.net, românii au cheltuit în 2023 peste 20 de milioane de euro pentru usturoi de import, provenit în special din Egipt, China, Olanda și Spania.
Această realitate arată cât de mult este nevalorificat potențialul usturoiului autohton, inclusiv al celui din Copălău.

De ce nu găsim Usturoiul de Copălău în supermarketuri?

Mai mulți factori împiedică prezența constantă a acestui produs pe rafturi, iar cultivatorii de ustorui au o mare parte din vină deoarece preferă să vândă individual pe marginea străzii în locul asocierii care le-ar putea permite negocieri cu rețelele de retail:

• Lipsa asocierii între producători: fiecare fermier își vinde marfa individual, fără capacitatea de a asigura volume mari și constante cerute de rețelele comerciale.

• Infrastructură deficitară: lipsesc facilități moderne de selecție, ambalare și etichetare.

• Acces slab la fonduri europene (prin lipsa asocierii) deși există programe active de sprijin pentru cooperative agricole.

• Sprijin modest din partea autorităților, atât locale cât și naționale, pentru promovarea și consolidarea brandurilor locale autentice.

• Mentalitatea de vânzare pe termen scurt: mulți fermieri preferă vânzarea directă, fără a dezvolta strategii comerciale pe termen lung.

Așa cum subliniază analiza citată de Economica.net, problemele din sectorul usturoiului sunt generalizate la nivel național și sunt cauzate de costurile mari de producție, lipsa sămânței autohtone, insuficiența utilajelor specializate și, mai ales, asocierea slabă a fermierilor.

Statistici care trag un semnal de alarmă

Conform datelor prezentate de Economica.net, România a importat anul trecut aproximativ 7.000 de tone de usturoi, în timp ce exporturile au fost de doar 154 de tone.
Consumul mediu pe cap de locuitor a crescut, însă producția internă a scăzut cu aproape 9% față de anul anterior, ceea ce accentuează deficitul intern.

Deși zone precum Dolj, Suceava, Arad sau Olt contribuie la producția națională, Copălău rămâne un reper unic, dar subexploatat.

Soluții pentru viitorul Usturoiului de Copălău

Pentru ca acest produs de excepție să își câștige locul meritat, sunt necesare măsuri clare:

• Crearea de asociații și cooperative solide în Copălău.

• Investiții în centre moderne de procesare și ambalare.

• Campanii de marketing profesioniste, care să pună accentul pe autenticitate și tradiție.

• Accesarea sprijinului financiar oferit de stat, de până la 3.000 euro/hectar, prin programele de minimis.

În analiza publicată de Economica.net, se mai arată că „pentru a se asigura necesarul de consum al populației, trebuie menținute suprafețele cultivate și motivați producătorii să nu abandoneze această cultură”.

Copălăul are toate ingredientele pentru a deveni un brand național puternic – însă succesul depinde de un efort comun al fermierilor, autorităților și comunității locale.