Deputatul de Botoșani Alexandrin Moiseev cere expulzarea ambasadorului Rusiei, după al treilea incident cu drone în trei zile

Trei drone au pătruns, în mai puțin de 72 de ore, în spațiul aerian al României și au fost doborâte de aviația militară română. Un șir de incidente care a readus în prim-plan dezbaterea despre fermitatea răspunsului diplomatic al Bucureștiului față de Moscova. În acest context, deputatul de Botoșani Alexandrin Moiseev a cerut public, printr-o postare pe rețelele de socializare, analizarea de urgență a expulzării ambasadorului Federației Ruse, ca măsură de răspuns la ceea ce el numește „provocări” repetate la adresa suveranității românești.

Poziția deputatului Alexandrin Moiseev

În acest climat de tensiune la granița de est, deputatul de Botoșani Alexandrin Moiseev a intervenit public cu o poziție fermă, printr-o postare pe rețelele sociale. Parlamentarul a subliniat, în primul rând, gravitatea repetării unor astfel de incidente și necesitatea ca acestea să nu fie tratate cu superficialitate diplomatică.

Alexandrin Moiseev, deputat de Botoșani: „Un asemenea incident nu poate fi tratat ca un fapt obișnuit și nici trecut cu vederea prin formule diplomatice. România este stat membru NATO, iar suveranitatea și securitatea sa trebuie respectate fără echivoc. Atunci când spațiul nostru aerian este încălcat în mod repetat, răspunsul trebuie să fie ferm și proporțional.”

Miza centrală a mesajului deputatului este solicitarea explicită adresată autorităților de a analiza, ca variantă de răspuns diplomatic, expulzarea ambasadorului Federației Ruse la București.

Alexandrin Moiseev: „Consider că expulzarea ambasadorului Federației Ruse trebuie analizată și decisă de urgență ca măsură diplomatică de răspuns la aceste provocări. România trebuie să transmită un mesaj clar: orice încălcare a suveranității sale are consecințe. Securitatea cetățenilor români și respectarea frontierelor statului nu sunt negociabile.”

Ce s-a întâmplat în ultimele zile

Potrivit anunțurilor oficiale ale Ministerului Apărării Naționale, ”trei drone au fost distruse în succesiune rapidă, în zilele de 24, 25 și 26 iulie 2026, de avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române. Prima dronă a fost doborâtă în zona localității Padina, județul Buzău, a doua lângă Sfântu Gheorghe, în Delta Dunării, iar a treia aproape de Sulina, deasupra Mării Negre.” Cea de-a treia intervenție, din dimineața zilei de 26 iulie, a fost anunțată chiar de ”un pilot român aflat la manșa unei aeronave de luptă F-16, care a doborât drona deasupra Mării Negre, în jurul orei 10:13”.

Incidentele nu sunt izolate. Ministerul Apărării a prezentat și un bilanț mai amplu al încălcărilor spațiului aerian național de la începutul războiului din Ucraina: ”peste 100 de atacuri au fost înregistrate pe teritoriul ucrainean în proximitatea graniței cu România, în 33 de cazuri au fost semnalate pătrunderi ale unor drone rusești în spațiul aerian național, iar în circa 50 de situații au fost identificate fragmente de drone pe teritoriul românesc”. Doar în cursul anului 2026, ”au fost înregistrate peste 40 de situații de atacuri lângă frontieră, 34 de misiuni ale Serviciului de Luptă Poliție Aeriană Întărită și 18 pătrunderi neautorizate de drone în spațiul național, dintre care trei au fost doborâte de aeronave F-16”.

O măsură radicală, cu precedente limitate în diplomația europeană

Cererea de expulzare a unui ambasador este una dintre cele mai severe măsuri disponibile în arsenalul diplomatic al unui stat, de regulă rezervată unor momente de ruptură gravă în relațiile bilaterale, și nu este, până în acest moment, poziția oficială a Guvernului României sau a Ministerului Afacerilor Externe. Alte state membre NATO și UE au recurs, în ultimii ani, la expulzări similare de diplomați ruși, de cele mai multe ori în valuri coordonate la nivel european, ca reacție la evenimente considerate deosebit de grave, spionaj, sabotaj sau, precum în cazul de față, încălcări repetate ale spațiului aerian.

Opiniile privind eficiența unei astfel de măsuri rămân însă împărțite în spațiul public și diplomatic. Susținătorii unei linii dure argumentează că un răspuns simbolic ferm, precum expulzarea ambasadorului, transmite un semnal descurajator clar și aliniază România la postura altor state din regiune afectate de incidente similare. Pe de altă parte, voci mai prudente atrag atenția că o astfel de decizie ar trebui coordonată cu partenerii NATO și UE, pentru a evita un răspuns unilateral care ar putea avea efecte diplomatice greu de anticipat, și că mențin în continuare canale de comunicare cu Moscova poate fi util pentru gestionarea riscului de escaladare la frontiera de est a Alianței.

Cu al treilea incident de doborâre a unei drone în tot atâtea zile, presiunea asupra autorităților de la București de a adopta o poziție clară crește. Declarația deputatului Alexandrin Moiseev se adaugă unui val mai amplu de reacții politice care cer un răspuns ferm față de repetatele încălcări ale spațiului aerian românesc, într-un context regional în care securitatea la granița de est a României rămâne o temă de prim rang pe agenda publică și politică.