COMUNICAT DE PRESĂ
Cătălin Silegeanu acuză PSD de „coeficient de nesimțire” în proiectul legii salarizării
Senatorul Cătălin Silegeanu acuză PSD că își critică propriul proiect al legii salarizării, după mandate succesive la Ministerul Muncii, în timp ce forma actuală aduce creșteri consistente pentru demnitari, taie din facilitatea fiscală pentru salariul minim și elimină drepturi promise profesorilor după greva generală din educație.
„Marius Budăi vociferează despre proiectul legii salarizării cu tupeul celui care își închipuie că publicul este credul, amnezic și suficient de spălat pe creier încât să nu mai lege numele de fapte. Jalonul PNRR trebuia închis pe 30 iunie 2023, chiar în mandatul său la Ministerul Muncii, iar Simona Bucura-Oprescu și Florin Manole, tot de la PSD, au mai tărăgănat trei ani proiectul scris pe genunchi, până când România a pierdut 770 de milioane de euro. Să îi pomenim pe toți alături de Olguța Vasilescu, autoarea Legii 153/2017, o matrice de grile deformate și cârpeli adunate vreme de nouă ani. Partidul care a căpușat sistemul bugetar și a inventat ajutoarele pe credit le cere altora să semneze și să-și asume «cu bune și cu rele» un proiect zămislit de miniștrii PSD din interesele clientelei lor”, declară Cătălin Silegeanu.
Potrivit senatorului, proiectul așază mai întâi coeficienții salariali, iar metodologia de evaluare ar urma să fie scrisă abia în 180 de zile de la intrarea în vigoare.
„Tipic PSD, au împărțit mai întâi coeficienții salariali, iar justificările vor fi născocite ulterior. Evident, demnitarii sunt exceptați de la evaluarea analitică aplicată celorlalți și primesc o scară proprie de majorări până în 2031. Proiectul le aduce venituri cu 22–31% mai mari, adică 7.840 de lei în plus pentru președinte, 6.830 pentru premier, 4.810 pentru un ministru și 5.880 pentru un parlamentar. Creșteri lunare cât un salariu mediu întreg, adăugate peste indemnizații care oricum îi țin la ani-lumină de cei cărora le predică austeritatea”, afirmă Cătălin Silegeanu.
O altă contradicție semnalată de Cătălin Silegeanu este că fostul ministru Marius Budăi invocă dialogul cu sindicatele, deși proiectul salarizării șterge cu buretele promisiunea făcută profesorilor după greva generală din educație.
„Cireașa de pe tort este că aleșii locali implicați în proiecte europene își vor putea umfla indemnizația cu până la 40%. Pentru 1.759.027 de salariați atinși de creșterea minimului, dintre care 831.382 plătiți chiar la acest nivel, majorarea brută de 275 de lei lasă numai 125 de lei în mână, iar reducerea facilității fiscale de la 300 la 200 de lei neimpozabili le taie 42 de lei pe lună. Profesorilor li se lichidează treptat gradația de merit de 25%, câștigată prin concurs pentru cinci ani, și li se pune în loc un premiu facultativ de 10–20%, pentru numai 3, 6 sau 12 luni, limitat la 30% dintre angajați și înghesuit într-un fond de 4%. Marius Budăi trăncănește despre sindicate, dar tace mâlc despre abrogarea OUG 57/2023, adoptată după greva generală din educație, când a promis că salariul profesorului debutant și al asistentului universitar va porni de la salariul mediu pe economie”, arată Cătălin Silegeanu.
În prezent, salarizarea personalului plătit din fonduri publice se raportează încă la Legea-cadru nr. 153/2017, deși aplicarea integrală a grilelor a fost amânată și limitată prin acte succesive.
Curtea de Apel din București a dispus suspendarea procedurii aferente proiectului legii salarizării până la soluționarea definitivă a cauzei, astfel că documentul nu poate avansa procedural pe calendarul anunțat de Guvern.