Cel mai tânăr ministru secretar de stat din România a reușit, având susținerea politică a noului președinte al Consiliului Județean, să ”mute munții din loc” pentru a debloca proiectul care a făcut de rușine întreaga clasă politică botoșăneană până acum.
Eduard Mititelu, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, a reușit să obțină și ultimele două avize, cele mai grele, necesare proiectului de Ordonanță de Guvern prin care șantierul barajului de la Vârfu Câmpului va deveni ”proiect major de importanță națională în domeniul gospodăririi apelor”. Totul a început cu acordul primit de la Mircea Fechet, ministrul Mediului, și echipa complexă de la instituțiile de centrale și regionale de Mediu.
”Mai aveam nevoie de două avize și le-am obținut. Pe lângă cele două avize de la Justiție și CES, am primit și avizul vicepremierului. Proiectul Ordonanței va ajunge în ședința de Guvern de joi, în această săptămână, ori în viitoarea ședință”, a declarat Eduard Mititelu.
Ultimele două avize necesare investiției de la Vârfu Câmpului, care va fi noua sursă de apă a județului în partea de vest, au fost obținute de la Ministerul Justiției și de la CES, comitetul în care sunt implicate și ONG-urile. Avizul de la CES a fost primit cu sprijinul lui Ștefan Teișanu, dărăbăneanul cunoscut pentru organizarea Zilelor Nordului.
În plan politic, eforturile lui Mititelu, care au inclus și ministerele Dezvoltării și Mediului, au fost susținute de Valeriu Iftime, președintele Consiliului Județean și al PNL Botoșani.
Lucrările la barajul de pe Siret, de la Vârfu Câmpului, au fost proiectate și începute în anul 1987 și ar fi urmat să fie finalizate în 5 ani. Revoluția a făcut ca ritmul să fie redus, iar în 1994 s-a sistat totul în șantier, intrând în conservare.
Deși lucrările trebuiau finalizate în cinci ani, după 1990, acestea au stagnat și au fost sistate în 1994, intrând în conservare.
Acumularea de apă de la Vârfu Câmpului va avea o lungime de zece kilometri și va acoperi 600 hectare, fiind gândit pentru a elimina riscul de indundații pentru localitățile din apropierea Siretului, pentru a fi sursă de apă pentru consum și pentru sistemele de irigații. Acolo ar fi trebuit să fie amplasată și o centrală hidroelectrică, însă a fost scoasă din proiect prin 2012-2014 pentru a scădea valoarea investiției în speranța că va fi finalizată, doar că pe parcurs s-a schimbat și legislația de mediu, modificări care au blocat reluarea lucrărilor și nu s-a făcut nimic în acest sens până în 2024.
În județul Botoșani sunt trei hidrocentrale, cea mai mare este la Stânca, la barajul pe Prut, cealalte douăă sunt la Rogojești și Bucecea, pe Siret.
