Valeriu Iftime, despre investiția Blackstone la Botoșani: „Surprize de necrezut acum doi ani”, dacă infrastructura energetică ține pasul
Reacția președintelui CJ Botoșani, după aprobarea de la Bruxelles
Președintele Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime, care conduce în același timp și Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Botoșani, a reacționat la vestea aprobării de către Comisia Europeană a investiției de două miliarde de euro pe care Blackstone o va face în compania daneză Eurowind Energy, investiție din care aproximativ jumătate este direcționată către proiectul unui parc eolian de 1,2 GW în județul Botoșani.
„Dacă facem infrastructura energetică necesară: putere electrică și gaz și tratăm corect oportunitățile de graniță cu Ucraina mai ales, putem avea multe asemenea surprize, de necrezut acum doi ani!”, a transmis Valeriu Iftime.
Ce spune, de fapt, această reacție
Declarația președintelui CJ Botoșani nu este doar un mesaj de satisfacție față de anunțul Blackstone-Eurowind, ci și o poziționare strategică asupra direcției pe care ar trebui să o urmeze județul în perioada următoare. Iftime leagă explicit succesul proiectului eolian de doi factori esențiali: infrastructura energetică, atât capacitatea de transport a energiei electrice, cât și rețeaua de gaze naturale, și valorificarea corectă a oportunităților oferite de poziția de graniță cu Ucraina.
Este o observație care confirmă, din interiorul administrației județene, exact mecanismul descris și în analiza economică a investiției Blackstone: proiectul eolian de 1,2 GW din Botoșani a devenit posibil abia după ce a fost rezolvată problema tehnică a injectării energiei, prin construcția viitoarei stații electrice de la Bălușeni, racordată la LEA 400 kV Suceava-Botoșani-Bălți. Fără această infrastructură, un proiect gândit încă din 2011 ar fi rămas, în continuare, doar pe hârtie.
De la un proiect izolat, la un model repetabil
Ceea ce transmite, în esență, Valeriu Iftime este că investiția Blackstone-Eurowind nu trebuie privită ca un caz singular, ci ca un precedent. Formularea sa „putem avea multe asemenea surprize” sugerează o strategie asumată: dacă județul continuă să investească în infrastructura energetică de bază (electrică și gaze) și reușește să transforme poziția de graniță cu Ucraina dintr-un dezavantaj istoric într-un avantaj economic, Botoșani poate atrage constant proiecte de anvergura celui dezvoltat de danezii de la Eurowind.
Referirea la granița cu Ucraina nu este întâmplătoare. Într-un context regional în care fluxurile comerciale, logistice și energetice dintre Uniunea Europeană și Ucraina capătă tot mai multă importanță, un județ de graniță precum Botoșani are potențialul de a deveni un nod strategic, cu condiția ca infrastructura fizică (drumuri, energie, puncte de trecere) să fie la nivelul acestei ambiții. Din aceste motive, Iftime insistă pentru deschiderea unui nou punct vamal, la Teioasa în orașul Darabani, pentru conectarea drumurilor din nordul județului și al României de autostrada A7, care va ajunge până la Siret. Mai mult, Iftime prezintă investițiile pe care le cere de la Guvern la granița cu Ucraina și ca o oportunitate de conexiune a municipiului Iași cu Ucraina, nu doar ca o necesitate pentru Botoșani, la fel cum pe cele de la granița cu Republica Moldova le explică prin prisma necesității conexiunii Sucevei de Basarabia. Nu cere bani pentru Botoșani, ci pentru a conecta cele două județe vecine la țările cu care nu au graniță comună.
Rămâne de văzut dacă județul Botoșani și România va reuși să transforme acest prim succes major, această fereastră de oportunitate, într-un tipar repetabil, așa cum sugerează chiar președintele Consiliului Județean. Pentru că aceste investiții nu sunt doar pentru Botoșani, ci sunt pentru viitorul României.