Botoșani, pe harta marilor investitori globali: Blackstone bagă 2 miliarde de euro în Eurowind Energy, iar cel mai mare proiect este cel eolian de 1,2 GW din județ, care va atrage jumătate din banii investiți

Comisia Europeană a dat unda verde. Ce înseamnă asta pentru România și pentru Botoșani

Comisia Europeană a aprobat oficial tranzacția prin care Blackstone, cel mai mare administrator de active alternative din lume, devine acționar la dezvoltatorul danez de energie regenerabilă Eurowind Energy, companie prezentă și pe piața din România. Potrivit datelor publicate de Profit.ro, acordul, anunțat inițial în aprilie, presupune o investiție de până la 2 miliarde de euro din partea Blackstone, în schimbul unei participații inițiale de 24,7% din capitalul social al Eurowind. Bruxelles-ul a stabilit că tranzacția propusă nu ridică probleme de concurență din perspectiva pieței unice, ceea ce deschide drumul spre finalizarea acordului, așteptată chiar în acest an.

Blackstone, fond cu active administrate de peste 1,2 trilioane de dolari la nivel global, se alătură astfel acționarilor existenți ai Eurowind, companiile daneze Norlys și EWE Holding, controlată de fondatorii Jens Rasmussen, Søren Rasmussen și Jakob Kortbæk. Capitalul proaspăt este destinat accelerării dezvoltării de proiecte regenerabile ale Eurowind, într-un context european în care cererea de energie electrică este în creștere rapidă.

Iar aici intervine partea care privește direct județul Botoșani: din portofoliul de peste 2.300 MW de capacitate regenerabilă pentru care subsidiara locală a companiei, Eurowind Energy România, a obținut deja avizele tehnice de racordare, proiecte în Constanța, Prahova, Brăila și Galați, cel mai mare, de departe, este cel din județul Botoșani: 1.188 MW eolian, aproape jumătate din întreaga capacitate anunțată de companie la nivel național.

De ce contează 1,2 GW

Pentru a înțelege dimensiunea proiectului, un simplu exercițiu de comparație este suficient: 1.200 MW reprezintă o capacitate apropiată de puterea instalată a întregii centrale nucleare de la Cernavodă, 1.400 MW. Este vorba, cu alte cuvinte, despre unul dintre cele mai mari proiecte eoliene planificate în prezent în Europa, iar faptul că un fond de investiții de talia Blackstone alege să finanțeze compania care îl dezvoltă nu este o coincidență, ci un semnal de piață.

Proiectul nu este nou. Eurowind își dorea dezvoltarea lui încă din 2011, în zona Păltiniș și a mai multor comune din zona nordică a județului Botoșani, dar a fost blocat ani de zile de un obstacol esențial: lipsa infrastructurii de injectare a energiei. Fără stația electrică de injecție de la Bălușeni, racordată la Linia Electrică Aeriană de 400 kV Suceava-Botoșani–Bălți, care se construiește acum, capacitatea produsă de un parc eolian de această anvergură nu ar fi putut fi preluată și transportată în sistemul energetic național. Construcția acestei stații, susținută constant la nivel național de președintele Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime, a fost condiția tehnică fără de care întregul proiect ar fi rămas, în continuare, doar pe hârtie.

Estimările din piață indică, pentru componenta botoșăneană a proiectului, investiții de ordinul unui miliard de euro, un număr care, chiar dacă va fi confirmată doar odată cu deciziile finale de investiție și cu obținerea autorizațiilor, arată magnitudinea capitalului pe care Botoșaniul îl poate atrage printr-un singur proiect energetic.

Ce înseamnă, de fapt, ca Blackstone să „vadă” Botoșani

Nu știu câți conștientizează ce înseamnă ca Botoșani din România să apară pe harta investițiilor Blackstone. Dincolo de cifrele privind puterea instalată, semnificația reală a acestei tranzacții trebuie citită în cheie de economie regională și de percepție investițională. Botoșani nu a fost niciodată în poziția în care urmează să fie după aprobarea dată de Comisia Europeană și efectele se vor propaga economic și pe orizontală.

Ce înseamnă să fim ”văzuți” de Blacksone:

1. Un semnal de risc redus pentru capitalul internațional. Fondurile de talia Blackstone nu alocă miliarde de euro pe baza entuziasmului, ci pe baza unor analize riguroase de risc de țară, risc de reglementare, stabilitate a cadrului legislativ și, esențial, existența infrastructurii tehnice necesare punerii în practică a unei investiții. Faptul că un proiect situat într-un județ care, până acum, nu apărea pe radarul marilor jucători financiari globali, de fapt a nici măcar a celor naționali, devine parte dintr-un portofoliu finanțat de unul dintre cei mai mari administratori de active din lume este, în sine, o validare a condițiilor create la nivel local, vorbesc aici de stația de la Bălușeni.

2. Efectul de „prim mover” pentru alți investitori. În economia investițiilor, prezența unui jucător de talie mondială într-o regiune are un efect de antrenare: reduce percepția de risc pentru investitorii care vin după. Odată ce Botoșani devine un punct de referință pe harta portofoliilor unor fonduri globale, costul de intrare, informațional și psihologic, pentru următorii investitori scade semnificativ. Este exact mecanismul prin care regiuni fără tradiție industrială sau energetică au reușit, în alte părți ale Europei, să devină poli de dezvoltare. Valeriu Iftime a pomenit de mai multe ori despre asta, însă atenția locală este încă îndreptată spre proiectele mici, cu impact nesemnificativ economic, dar vizibile din punct de vedere electoral. Stația de injectare energie de la Bălușeni nu se face până la viitoarele alegeri locale și nici nu aduce bunăstare în următorii trei sau patru ani, dar impactul său major schimbă întreaga economie județeană pe viață.

3. Impact economic direct și indirect asupra județului. Un proiect eolian de 1,2 GW înseamnă, dincolo de investiția în sine, lucrări de construcție de infrastructură electrică și civilă, contracte pentru firme locale de execuție și logistică, venituri la bugetele locale din impozitele pe clădiri și terenuri aferente parcului, precum și, pe termen lung, locuri de muncă în mentenanță și operare. La acestea se adaugă efectul de multiplicare economică specific investițiilor de infrastructură energetică: fiecare euro investit generează activitate economică suplimentară în lanțul de furnizori, servicii și construcții din regiune. Să nu uităm nici de minunata Taxă pe Valoarea Adăugată, TVA-ul atât de important din punct de vedere economic. Toată energia care va fi produsă de parcul eolian finanțat de Blackstone va purta TVA bifat în județul Botoșani, iar bugetele administrațiilor locale vor avea un salt enorm.

4. Corelarea cu investițiile în infrastructura de conectivitate. Proiectul energetic de la Botoșani nu se dezvoltă izolat. Județul se află, în paralel, deși nu este perceput ca atare din cauza greșelilor de comunicre pe pe plan local, într-un ciclu investițional fără precedent în infrastructura de transport și utilități: autostrada A7 ajunge la Bacău la finalul lunii august, cu un nou tronson spre Roman până la finele anului, urmând ca până în 2027 legătura să avanseze spre zona Dolhasca, adică la aproximativ 40-50 de kilometri de municipiul Botoșani, iar drumul expres Aeroportul Salcea–Botoșani, care ne va conecta direct la A7, va primi finanțare în perioada următoare. La acestea se adaugă autostrada A8, care va conecta Moldova de Ardeal și va avantaja indirect județul. Noul pod peste Prut, în aval de barajul Stânca-Costești (studiu de fezabilitate finalizat), varianta ocolitoare a municipiului Botoșani, ale cărei lucrări la primul tronson încep în septembrie, centura municipiului Dorohoi și cea a orașului Flămânzi, cele patru parcuri industriale pe care le va construi cu fonduri europene firma înființată de Consiliul Județean (printre care cel de la Bucecea, unde a fost deja anunțată o investiție într-o fabrică de transformatoare electrice), extinderea rețelei de gaze naturale prin Transgaz către Săveni, Darabani și Ștefănești, precum și electrificarea liniei ferate Verești–Botoșani de către CFR, sunt alte proiecte care se vor materializa în următorii ani.

Această combinație de energie, transport rutier, energie electrică de mare capacitate, gaze naturale, cale ferată electrificată și parcuri industriale, despre care Valeriu Iftime ne-a tot vorbit când a intrat în politică, este exact tipul de ”ecosistem” pe care marii investitori globali îl caută atunci când evaluează o regiune: nu un singur proiect izolat, ci o infrastructură coerentă, capabilă să susțină investiții succesive.

Vom avea ”o fereastră de oportunitate”, nu un rezultat garantat

Proiectul eolian de la Botoșani urmează să se materializeze, conform orizontului actual de dezvoltare, după 2030-2031, un termen relativ scurt pentru un proiect de infrastructură energetică de această complexitate, dar suficient de lung pentru ca autoritățile locale, mediul de afaceri și potențialii investitori din regiune să se pregătească structural pentru efectele sale.

Prezența Blackstone, chiar și indirectă, în ecuația economică a județului Botoșani, este o binecuvântare economică la care nu a sperat nimeni pe plan local. Rămâne acum ca autoritățile județene, mediul de afaceri local și viitorii investitori să transforme această oportunitate energetică într-un motor real de dezvoltare economică regională, de la atragerea de furnizori și subcontractori, până la construirea unui brand investițional propriu pentru Botoșani, dincolo de acest proiect.