Asociația Prosumatorilor acuză Ministerul Mediului că pregătește o măsură care ar putea fi atacată în instanță și ar lăsa mii de români fără finanțare pentru baterii

Un program guvernamental de 400 de milioane de lei, destinat să ajute sute de mii de prosumatori români să își instaleze baterii de stocare a energiei, a devenit ținta unei controverse care implică argumente de drept european, costuri pentru bugetul de stat și, potențial, sute de mii de gospodării din toată țara, inclusiv din județul Botoșani, unde numărul prosumatorilor a crescut constant în ultimii ani.

Asociația Prosumatorilor și Comunităților de Energie din România (APCE), condusă de Dan Pîrșan, a transmis public o poziție critică față de intenția anunțată de ministra Mediului, Diana Buzoianu, de a condiționa finanțarea bateriilor pentru prosumatori de criteriul „produse sau asamblate în Europa”.

Ce s-a anunțat oficial

Pe 9 mai 2026, ministra interimară a Mediului a lansat în consultare publică proiectul de buget al Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) pentru 2026. Potrivit acestuia, 400 de milioane de lei sunt alocați unui program național de stocare cu baterii, o sumă semnificativă, justificată de creșterea explozivă a numărului de prosumatori din România, care se apropie de 350.000 și este estimat să ajungă la 400.000 până la finalul anului 2026.

Diana Buzoianu a anunțat că pentru 2026 „punem un accent mai mare pe soluțiile de stocare (baterii), nu doar pe producție”, justificând măsura prin presiunea tot mai mare pe rețeaua națională de distribuție generată de surplusul de energie produs de prosumatori în zilele însorite.

În același pachet de măsuri, ministra a anunțat și că programul Rabla 2026 va „pune accent pe mașinile produse și asamblate în Europa”, o formulare similară celei vehiculate pentru programul de baterii, care a alimentat îngrijorările APCE că o restricție de origine geografică ar putea fi extinsă și la sectorul stocării energiei.

Argumentul central al APCE: piața unică europeană

Poziția transmisă de Dan Pîrșan ridică o întrebare juridică simplă, dar cu potențiale consecințe majore: cum poate statul român declara neeligibilă pentru finanțare o baterie care deține marcaj CE, certificări europene și internaționale obligatorii, este testată în laboratoare acreditate și se comercializează legal pe tot teritoriul Uniunii Europene?

APCE subliniază că libera circulație a mărfurilor și nediscriminarea produselor legal comercializate în UE reprezintă unul dintre pilonii fundamentali ai construcției europene, și consideră surprinzător faptul că o astfel de inițiativă ar veni dinspre un ministru cu pregătire juridică.

Întrebarea retorică formulată de asociație este directă: „O baterie certificată european este bună pentru Germania, dar nu și pentru România?”

Cine produce, de fapt, bateriile vândute în Europa

Unul dintre argumentele cele mai tehnice ale APCE atacă premisa de bază a măsurii. Potrivit asociației, în Europa există doar un număr limitat de producători și integratori importanți de baterii LiFePO4 pentru sectorul rezidențial, iar aceștia, în realitate, nu produc celulele bateriilor. Celulele sunt importate din China, iar valoarea adăugată europeană constă în dezvoltarea sistemelor electronice, a software-ului și a integrării finale.

Cu alte cuvinte, distincția „produs european” versus „produs asiatic” ar putea fi, în multe cazuri, mai degrabă o chestiune de etichetare și asamblare finală decât o diferență reală de origine a componentelor critice, un argument care, dacă se confirmă, ar slăbi semnificativ justificarea tehnică a unei astfel de restricții.

Impactul financiar: până la 130% mai scump pentru aceeași capacitate

Conform datelor citate de APCE, prețurile sistemelor de stocare europene sunt, în multe cazuri, cu 40% până la 130% mai mari decât cele ale sistemelor asiatice certificate și deja comercializate legal în Uniunea Europeană.

Consecința aritmetică este simplă: cu un buget fix de 400 de milioane de lei, o restricție care ar elimina opțiunile mai ieftine ar duce automat la finanțarea unui număr mai mic de sisteme de stocare, mai puțini beneficiari, mai puține baterii instalate, mai puțină energie stocată la nivel național.

APCE consideră că acest efect ar fi exact opusul scopului declarat al programului: creșterea independenței energetice a României și reducerea presiunii pe rețeaua de distribuție.

Riscul litigiilor: „Statul român a mai pierdut procese de acest tip”

Avertismentul cel mai dur al APCE vizează consecințele juridice. Asociația afirmă că o astfel de restricție „în mod cert va fi atacată în instanță” și invocă jurisprudență europeană existentă privind procese pierdute de statul român în spețe similare de discriminare pe criterii de origine a produselor.

Întrebarea pusă de Dan Pîrșan este una de responsabilitate publică: dacă programul va fi blocat sau atacat în instanță, cine va răspunde? „Atunci când statul pierde, nu răspunde ministrul. Nu răspund funcționarii care au redactat documentul. Au de suferit doar potențialii beneficiari români”, se arată în poziția APCE.

Ce solicită Asociația Prosumatorilor

APCE a formulat o serie de solicitări concrete către Ministerul Mediului, anterior lansării programului:

Publicarea fundamentării juridice a restricției propuse, a analizei de compatibilitate cu legislația și jurisprudența europeană, precum și a fundamentării economice a măsurii.

Asociația cere, în esență, renunțarea la o restricție pe care o consideră insuficient fundamentată și ușor atacabilă în instanță, propunând ca criteriul decisiv pentru finanțare să fie performanța tehnică și eficiența utilizării banului public, nu originea geografică a produsului.

Ce înseamnă pentru prosumatorii din Botoșani

Județul Botoșani are un număr semnificativ de gospodării și firme care au investit în panouri fotovoltaice în ultimii ani, mulți dintre aceștia aflându-se acum în etapa următoare firească, instalarea unor sisteme de baterii care să le permită stocarea surplusului de energie produs ziua și utilizarea acestuia seara sau pe timp de noapte.

Pentru acești prosumatori, conținutul final al Ghidului de Finanțare 2026, așteptat în lunile iulie sau august, conform calendarului anunțat de Ministerul Mediului, va determina direct câte familii vor putea beneficia de cele 400 de milioane de lei alocate, ce tipuri de baterii vor fi eligibile și, implicit, cât de accesibil va fi efectiv programul.

Redacția BanulBotosanean.ro va urmări evoluția acestui dosar și va informa cititorii imediat ce Ghidul de Finanțare 2026 va fi publicat oficial.