Au trecut doi ani de la moartea Alexandrei Ivanov în chinuri, în Maternitatea Botoșani. Doi ani în care părinții ei trăiesc cu o rană imposibil de închis, trei copii cresc fără mamă, iar un tată își duce singur povara.
Pentru minunații noștri politicieni, această dramă nu există.
Nici Doina Federovici, fostul președinte al Consiliului Județean și lider PSD Botoșani, nici Valeriu Iftime, actualul președinte al CJ și președinte PNL Botoșani, nu au găsit de cuviință să rostească măcar un „Dumnezeu să o ierte!”. Nu au făcut-o nici parlamentarii județului, nici primarul municipiului, nici consilierii locali și județeni. Chiar NICIUNUL!
Dar… Pe 15 august, de Sfânta Maria, toți erau mari creștini pe Facebook. Icoane, rugăciuni, lumânări, fotografii cu ei în biserică… pentru că așa le spune unor consultanți manualul de marketing politic și parcă toți sunt razna și efectiv nu mai gândesc și ascultă orbește orice vine de la consultanți când este vorba despre biserică. Ei chiar cred că vor fi votați pentru că ne-au anunțat care este sfântul zilei în calendar? Și primarul Andrei a început să fie ”în trend”. Doamne… A murit un copil în chinuri, un sistem bolnav nu a pedepsit vinovații, iar ei aleg pur și simplu să ignore.
Revenind, pe 18 august, când se împlineau doi ani de la moartea Alexandrei, credința lor a dispărut brusc. Nimeni nu a avut curajul să spună ceva. În spatele scuzei ipocrite „nu vrem să amestecăm politica cu această tragedie”, se ascunde de fapt indiferența. Politicienii noștri știu să plângă doar în campanie electorală.
Doi ani fără vinovați, doi ani fără răspunsuri, doi ani în care Alexandra a rămas doar o statistică pentru un sistem sanitar bolnav și doi ani în care politicienii tac.
#nuamaer