Salariile botoșănenilor rămân sub media națională. Viața devine tot mai grea pentru locuitorii județului
Datele oficiale furnizate de Direcția Județeană de Statistică Botoșani confirmă încă o dată realitatea economică dură cu care se confruntă județul: botoșănenii câștigă sub media națională și resimt din plin presiunea creșterii costurilor de trai.
La finalul lunii aprilie 2025, în județul Botoșani erau înregistrați 62.143 de salariați, cu 75 mai puțini decât în luna precedentă, dar cu 790 mai mulți decât în aceeași lună a anului trecut.
Scăderi salariale într-un context fiscal tot mai apăsător
În luna aprilie 2025, câștigul salarial mediu brut în județ a fost de 6.836 lei, în scădere cu 321 lei față de luna martie. Câștigul salarial net, cel care ajunge efectiv în buzunarul angajatului, a fost de 4.101 lei, cu 204 lei mai puțin decât în luna anterioară.
Șocant este decalajul față de media națională:
-
Câștigul mediu brut în Botoșani este mai mic cu 2.579 lei decât media națională.
-
Câștigul mediu net este mai mic cu 1.546 lei decât în restul țării.
Această diferență semnificativă demonstrează cât de dezechilibrată rămâne distribuția veniturilor în România, iar Botoșaniul este, din păcate, în continuare la coada clasamentului.
Taxele mai mari, coșmarul pentru bugetele familiale
Într-un context în care Guvernul a adoptat recent măsuri de creștere a taxelor, impozitelor și accizelor, pentru mulți botoșăneni viața devine din ce în ce mai greu de gestionat. Scăderea câștigurilor nete, coroborată cu scumpirea produselor și serviciilor, împinge o parte a populației către pragul de subzistență.
Pe fondul majorării TVA-ului la alimente procesate, la lemnele de foc, accizelor la carburanți și tutun, dar și noilor impozite aplicate microîntreprinderilor, mediul economic local resimte o presiune uriașă. Angajatorii amână investiții, micii întreprinzători reduc personalul, iar salariații rămân cu din ce în ce mai puțin în portofel.
Botoșaniul, prins într-un cerc vicios economic
Deși numărul total de angajați a crescut ușor față de anul trecut, salariile scad. Această contradicție sugerează o problemă mai profundă: locurile de muncă nou create nu sunt suficient de bine plătite, iar productivitatea sau valoarea adăugată a muncii rămâne scăzută.
Fără politici publice clare de susținere a economiei locale, fără stimulente pentru atragerea de investiții private și fără un plan real de dezvoltare regională, județul riscă să rămână captiv sub plafonul sărăciei salariale.