Prima întâlnire dedicată strategiei culturale a județului Botoșani a scos la lumină o realitate tristă: managerii instituțiilor de cultură par mai preocupați de propriile nemulțumiri și de o autosuficiență cronică decât de a găsi soluții reale pentru revitalizarea sectorului cultural.
Valeriu Iftime, președintele Consiliului Județean, l-a chemat la Botoșani pe activitul Ștefan Teișanu, cel care organizează în Cluj evenimente cu zeci de mii de participanți și la Darabani un festival care atrage public din toată țara.
Iftime și Teișanu s-au întâlnit cu directorii instituțiilor de Cultură din Botoșani, cu oameni de cultură, cu antreprenori și cu tineri pentru a avea prima discuție despre strategia culturală a județului.
În loc să vină cu propuneri, cu idei inovatoare pentru atragerea publicului și crearea unor evenimente demne de 2025, care să se ridice la nivelul celor din alte județe, directorii s-au întrecut în plângeri și atitudini de superioritate, demonstrând o deconectare îngrijorătoare față de rolul lor în comunitate, față de ceea ce ar trebui ei să facă și pentru care noi îi plătim.
Teișanu face de ani buni la Darabani un festival care atrage public din toată țara, fără sprijin financiar sau logistic din partea instituțiilor de cultură din județ, fără sprijinul Consiliului Județean.
Dărăbăneanul Teișanu a venit de la Cluj să îi audă pe directorii cu buget primit de la Consiliul Județean, cu sedii construite de stat, cu sute de angajați în total, că se plâng de lipsa spațiului, de lipsa bugetului și de lipsa personalului, în timp ce el face la Cluj evenimente culturale cu buget 80% din privat, iar la Darabani de unul singur, fără ajutorul armatei de șefi din Cultură.
La un moment dată, șefimea din Cultura botoșăneană era entuziasmată că cineva venit de la Cluj a reușit să îi pună la aceeași masă pentru ca ei să ”dezbată” în stilul lor comunistoid, chiar dacă unii sunt extrem de tineri. Ei nu au reușit să se întâlnească TOȚI la aceeași masă din propria lor inițiativă, deși sunt doar câțiva oameni, deși ocupă acele funcții de prea mult timp. Nu au reșit pentru că nu au putut să treacă peste orgolii, să fie mai puțin ”șefi” cu ceilalți directori pentru a putea colabora.
Șefii care se plâng mai mult decât creează
În loc să pună pe masă propuneri viabile pentru a transforma cultura județului într-un pol de atracție, managerii instituțiilor au început ședința cu un șir nesfârșit de nemulțumiri. Lipsa spațiilor adecvate, faptul că nu sunt implicați în toate evenimentele sau pur și simplu alte frustrări personale au fost principalele subiecte abordate. Cu toate acestea, propunerile de evenimente atractive sau inițiative concrete pentru strategia culturală au lipsit aproape complet.
Aurel Menliciuc este un arheolog respectat, Iustina Irimia ne-a cucerit inimile cu ”Hai la Botoșani!”, alături de Fetele din Botoșani, Ala Sainenco este un nume în Republica Moldova, toți trei sunt buni profesioniști, dar haina de manager este prea mare pentru ei, nu au calități pentru astfel de funcții.
Aurel Melniciuc, directorul Muzeului Județean, a reușit să surprindă printr-o declarație emblematică pentru autosuficiența care domnește în sistem: „Dați-ne bani și știm noi ce să facem!”. Cred că în momentul acela Iftime calcula în câte luni ar falimenta o firmă privată un manager ca Melniciuc. Care sunt rezultatele uimitoare ale instituțiilor de Cultură din Botoșani și care au făcut valuri în România? Ce a propus el la Muzeul Județean care să merite mai mulți bani și să se regăsească în mai mult public din Botoșani și zona Moldovei?
O astfel de abordare arată și un dispreț față de nevoia atât de urgentă de a colabora și de a găsi soluții inovatoare într-un domeniu vital pentru dezvoltarea comunității. Să nu uităm nici faptul că expozițiile de la Muzeu, când sediul instituției era funcțional, au rămas ca acum 50 de ani, abilitățile de manager care să revigoreze ceva din activitate fiind extrem de … ascunse. Apoi, Melniciuc s-a plâns de faptul că pe timpul în care Doina Federovici era președinte al CJ bugetul instituțiilor de cultură era stabilit dictatorial de către aceasta, fără ca managerii să fie consultați. Nu a spus un cuvând când era Federoici președinte.
Iustina Irimia este un artist superb și va avea o carieră fulminantă, dar este un manager praf, dezastru. Aceasta s-a plânsă că nu are o sală în care să organizeze festivalul de datini și obiceiuri, acea manifestare care se ține pe străzile din municipiu pentru că sunt mii de participanți și alte mii de spectatori pe margine. Cât timp a fost Doina Federovici președinte al CJ, Iustina Irimia nu s-a plâns de nimic. Nu suferea de lipsă de spațiu, de lipsă de finanțare, de nimic, nici măcar de lipsa calităților manageriale, aspect care ar fi trebuit să ducă la schimbarea ei. De când este director al Centrului Județean de Creație, Irimia s-a făcut remarcată prin faptul că a organizat un târg de Crăciun absolut sinistru, de care au fugit toți botoșănenii și care ar fi putut provoca traume copiilor care mergeau acolo.
Aaa, Iustina Irimia a mai avut o intervenție ”smart” la întâlnirea pentru viitor, s-a plâns de faptul că Filarmonica George Enescu și Primăria Botoșani organizează în centrul vechi Festivalul Instituțiilor de Cultură și instituția pe care ea o conduce nu este printre organizatori, iar botoșănenii îi cer și ei bilete și invitații. Dumnezeule! Bine că Mirel Manea nu a încercat să facă și parteneriat cu instituțiile de cultură de la nivel județean că ieșea un dezastru.
Ala Sainenco este mare manager peste Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii ”Mihai Eminescu”. Zilele Eminescu au fost mai atrăgătoare în 2025 pentru că s-a implicat Valeriu Iftime, pentru că s-au implicat frații Ștefan și Alexandru Teieșanu, pentru că a fost redeschis Teatrul ”Mihai Eminescu”, dar nu pentru că abilitățile de manager ale doamnei Sainenco și imaginația sa ar fi gândit ceva care să atragă sute, nu mii, sute de consumatori de artă din țară. Care este evenimentul Memorialului Ipotești care atrage cei mai mulți oameni într-un an? Un festival de jazz și folk! Iar în ultimii doi ani a fost cu adevărat atractiv nu pentru că Ala Sainenco s-a implicat, ci pentru că s-a implicat fostul administrator public al județului, Cristian Nistor, pentru că acesta a vrut ca și la Botoșani să se facă un eveniment la Memorial care să semene cu evenimentele la care merg zeci de mii de oameni în țară, fără organizarea aceea de după 1989. Și Sainenco i-a spus lui Iftime, ca reproș față de administrația Federovici, că la ultimele bugete s-au făcut și tăieri de sume.
În ultimii patru ani nu s-a plâns de nimic niciunul dintre cei de mai sus. Mai au puțin și dau vina pe Federovici pentru activitatea lor praf.
Directorii instituțiilor de Cultură din Botoșani sunt fenomenali de buni să rostogolească mai departe niște evenimente aflate de ceva timp pe agendă, fără să le îmbunătățească, fără să le pese că nu atrag pe nimeni. Dacă ferească încearcă vreunul ceva nou… iese ca târgul de Crăciun al Iustinei Irimia.
Centrul Național de Informare și Promovare Turistică le cere de ani buni acestor manageri să ofere o agendă culturală anuală pentru a putea încerca să o vândă din punct de vedere turistic. Nu se poate face asta pentru că ei sunt prea buni directori, prea manageri și orgoliul lor este uriaș pentru a oferi asemenea informații.
Iftime i-a ascultat pe toți și la final le-a spus că ar trebui să se iasă din zona de confort și că este mult de muncă pentru a face o strategie culturală cu evenimente atrăgătoare.
Managerii aveau pe ei haina de director, plus scutul autosuficienței și au ascultat indiferenți mesajul lui Iftime.
În fond, patru ani au ascultat de Federovici, iar acum ea nu mai este. Peste patru ani s-ar putea ca nici Iftime să nu mai fie, în schimb ei… nemuritori în funcție.
Rămânem cu Mirel Manea, directorul Filarmonicii, singurul manager care arată că știe să fie manager, care a revitalizat o instituție de Cultură, care atrage public din Botoșani și de la nivel național, care și-a dus instituția pe care o conduce în topurile naționale, luând fața unor instituții similare cu bugete net superioare. Restul sunt doar funcționari blazați care ocupă de prea mult timp posturi de conducere.
Bogdan CALINIUC