Bateriile care ar fi putut salva România de la blackout. Cum au aruncat Ministerul Energiei și ANRE 19 luni prețioase în aer
Dan Pîrsan, președintele Asociației Prosumatorilor și a Comunităților de Energie, trage un semnal de alarmă fără precedent: instituțiile statului sunt principalii vinovați pentru dezastrul energetic în care se zbate România în această vară. În timp ce sistemul energetic național este la limită, iar românii sunt sfătuiți să reducă consumul în intervalul critic 19:00–23:00, autoritățile au irosit aproape doi ani din cauza unor decizii netransparente și a unei birocrații criminale.
Cronica unui dezastru anunțat
În noiembrie 2022, Ministerul Energiei lansa finanțarea PNRR pentru baterii de stocare, cu o alocare de aproximativ 103,5 milioane de euro și o țintă de 480 MWh . La acel moment, ANRE nici măcar nu emisese regulile tehnice de racordare pentru baterii, însă ministerul a mers mai departe pentru a nu pierde timpul .
Au apărut 26 de proiecte, cu o capacitate declarată de peste 1.000 MWh — mai mult decât dublul țintei PNRR. Potențialul era uriaș. Investitorii erau pregătiți. România avea șansa să prindă din urmă decalajul în domeniul stocării energiei.
În octombrie 2023, Ministerul Energiei a anulat apelul. Explicația oficială a avut doar patru rânduri și nu a precizat concret ce anume era în neregulă . Mai grav: proiectele nu au fost evaluate până la capăt, nu a fost publicată nicio listă cu proiectele respinse sau admisibile, iar motivele respingerii nu au fost comunicate individual, deși ghidul prevedea acest lucru .
Au urmat luni de tăcere. În februarie 2024, apelul a fost relansat . Ghidul era în mare parte același, dar a apărut o modificare substanțială: bateriile trebuiau să se încarce și să se descarce în maximum două ore. Practic, proiectele de 3 ore care existaseră în primul apel au devenit neeligibile. Cele patru proiecte de acest tip însumau 432 MWh — aproape întreaga țintă a programului.
Rezultatul: între închiderea primului apel, în martie 2023, și primele contracte semnate, în octombrie 2024, s-au pierdut 19 luni.
Ironia amară a anului 2026
Astăzi, în plină criză energetică, România se confruntă cu probleme grave de securitate energetică. Între 20:00 și 22:00, bateriile de stocare din România abia dacă pot injecta în rețea 400–650 MW, acoperind aproximativ o șeptime din consumul de vârf . Pentru comparație, Bulgaria, vecina noastră, are capacități de stocare de 14.000 MWh și 4.800 MW putere — de aproape 10 ori mai mult .
Situația e cu atât mai gravă cu cât România a pierdut recent 20% din producția de energie din cauza opririi reactoarelor de la Cernavodă și a secetei hidro . În același timp, fotovoltaicele au atins un record istoric de 52% din producția națională, dar după apus, cei peste 3 GW dispar din mix, iar necesarul trebuie acoperit din importuri scumpe .
„În 2026, exact când România se confruntă cu probleme serioase de securitate energetică, autoritățile cer reducerea consumului în intervalul 19:00–23:00”, subliniază Dan Pîrsan, în timp ce Transelectrica estimează pentru viitor nevoia unor baterii capabile să funcționeze mult mai mult decât două ore — estimările vorbind de până la 4.800 MW/18.400 MWh necesari până în 2035 .
„Aceste instituții trebuie decapitate și reformate de la zero”
Tonul președintelui APCE este fără echivoc:
„APCE consideră că aceste instituții trebuie decapitate și reformate de la zero. Așa, nu se mai poate!”
Criticile sale sunt devastatoare pentru Ministerul Energiei și ANRE:
„Statul a avut bani. A avut proiecte. A avut investitori. A avut o țintă clară. Și totuși a oprit programul fără explicații și a pierdut 2 ani.”
„Doi mari vinovați pentru dezastrul energetic național de azi: Ministerul Energiei și ANRE.”
Observația este cu atât mai dură cu cât, în aceiași perioadă, Comisia Europeană aprobase deja schema de finanțare, iar România beneficia de fonduri europene disponibile . Decizia de anulare a venit fără o justificare clară, lăsând investitorii în aer și blocând un sector vital pentru securitatea energetică a țării.
Ce urmează?
În timp ce instituțiile statului par să fi învățat puțin din această experiență, realitatea este că întârzierile se plătesc acum cu prețuri mai mari la energie, cu riscul unor blackout-uri și cu o dependență tot mai accentuată de importuri. Bateriile de stocare nu mai sunt o opțiune pentru viitor — sunt o necesitate imediată .
Dan Pîrsan atrage atenția că România se află într-un moment critic în care doar reforme radicale și asumarea responsabilității pot salva sistemul energetic național de la colaps.

