Multe! Astăzi, Botoșaniul are o șansă reală să iasă din izolare. Nu prin întâmplare, ci printr-o conjunctură care a adus în prim-plan doi oameni din medii complet diferite, dar care știu ce înseamnă performanța: Ilie Bolojan – aproape premier desemnat, și Valeriu Iftime – președintele Consiliului Județean Botoșani. Nici nu trebuie să îl includem pe Nicușor Dan în acest text, deși faptul că el a ajuns președinte face parte din scenariul care a stat, cel mai probabil, la baza intrării lui Iftime în politică. Iftime a colaborat cu Bolojan când acesta era primar al municipiului Oradea, dar și cu Nicușor Dan, noul președinte al României, în finalul primului mandat de primar al Capitalei. Să îi mai adăugăm în context pe contraamiralul Vergil Chițac, primar în Constanța, și pe Dominic Fritz, primar al Timișoarei și președinte interimar al USR, dar și Adrian Veștea și încă doi, asta pentru ca peisajul sistemului relaționar să fie complet!
Bolojan este omul care l-a convins pe Iftime, unul dintre cei mai respectați antreprenori ai Moldovei, să lase confortul mediului privat și să intre în administrație. A venit al înscăunarea lui Iftime la conducerea PNL, l-a sprijinit în campania pentru președinția Consiliului Județean Botoșani. Acum, când fostul său “ucenic politic” conduce un județ aflat în deficit de infrastructură, dar cu excedent de așteptări, este momentul ca această legătură să producă și rezultate concrete.
Toate aceste nevoi de infrastructură au fost deja rostite de Iftime, doar că este musai ca ele să fie readuse pe tapetul noii realități politice naționale și locale.
Prioritatea zero: drumuri expres care să conecteze județul
Botoșaniul este, și astăzi, un capăt de linie. Niciun drum expres, niciun kilometru de autostradă. Doar promisiuni. Dacă Valeriu Iftime ar pune pe masa Guvernului un plan clar, așa cum e firesc, aceste ar fi prioritățile:
Drumul expres Botoșani – Suceava, esențial pentru conectarea rapidă la A7, dar și la viitoarea Autostrada Nordului A14.
Drumul expres Botoșani – Târgu Frumos, care ar apropia județul de Iași, de Aeroport, de spitale, de investitori, de studenți
Drumul expres Botoșani-Tudora-A7, care ar fi o legătură directă și rapidă a municipiului reședință cu primele tronsoane finalizate din autostrada Moldovei
Botoșani – Vama Stânca, rută strategică spre Republica Moldova mai ales că se va construi și un nou pod peste Prut, iar Republica Moldova primește fonduri europene de pre-aderare la Uniunea Europeană.
Legătura A7 – Dorohoi – Darabani – Vama Rădăuți Prut, o zonă uitată pe care doar un premier care a ridicat Oradea o poate înțelege în profunzime.
Fiecare dintre aceste drumuri înseamnă investiții directe, locuri de muncă și o ieșire din izolare pentru mii de botoșăneni. Sunt proiecte ce pot fi finanțate din PNRR, fonduri de coeziune sau buget național – dar pentru care e nevoie de voință și decizie politică. Aceste drumuri vor aduce la Botoșani ”țări străine” cum ar fi București ori Craiova. Va fi mai ușor să ajungi din București la Botoșani decât din Capitală la Brașov. Dar noi, la Botoșani, avem nevoie de proiecte mari. Cum și cu ce îi așteptăm pe bucureșteni, pe olteni ori ardeleni?
Reabilitarea căilor ferate abandonate
Sunt două linii de cale ferată care, dacă ar fi în vestul țării, ar fi demult operaționale:
Hârlău – Botoșani, un traseu uitat, dar vital pentru mobilitatea regională.
Săveni – Darabani – Ucraina, o linie care, într-un context geopolitic atât de sensibil, ar putea deveni culoar strategic de transport marfă și pasageri și ar reprezenta și coneziunea directă a municipiului Iași la Ucraina.
Modernizarea acestor linii nu este doar o chestiune de demnitate administrativă, ci o investiție în viitorul economic al regiunii.
Gaz și apă: utilitățile de bază pe care statul nu le-a dus niciodată până la capăt
Aproape 30% din localitățile botoșănene nu au acces la rețea de gaz. În plin 2025, asta înseamnă încălzire cu lemne, ineficiență, poluare și sărăcie energetică. Rețelele de apă potabilă și canalizare sunt, de asemenea, departe de a acoperi întreg județul.
Într-un discurs recent, Iftime spunea: „Dacă nu ai infrastructură și utilități, n-ai ce discuta despre investiții.” Adevărul e simplu și dureros: fără gaz, apă și drumuri, niciun antreprenor nu vine. Niciun tânăr nu rămâne.
Bolojan + Iftime = rețeta unei Moldove funcționale?
Relația Iftime–Bolojan este una puțin obișnuită în politica românească. Unul vine din business, celălalt din administrație. Ambii știu să lucreze cu cifre, nu cu lozinci. Tocmai de aceea, această relație poate produce ceva real pentru județ. Pe surse, Iftime urca de multe ori în avionul personal și pleca să își bea cafeaua cu Ilie Bolojan în perioada în care acesta din urmă a fost președintele interimar al României.
Acum nu mai este despre simpatie sau promisiuni. Este despre fapte. Dacă Ilie Bolojan va deveni premier și vrea cu adevărat o administrație eficientă la nivel național, trebuie să înceapă exact de unde nimeni nu a început: din nordul uitat, din Botoșani.
Valeriu Iftime are șansa de a pune acest județ pe harta investițiilor. Ilie Bolojan are capacitatea de a susține tehnic și politic aceste proiecte.
România nu mai are nevoie de regionalisme și milogeală. Are nevoie de autostrăzi, de trenuri, de rețele de gaze și de oameni care își asumă politic să le facă. Acum e momentul!
Legislația privind parcurile industriale este în plină modificare, iar Iftime are un cuvânt de spus în această privință și în perioada 2028-2030 se va vedea asta.
Bogdan CALINIUC

