Ziarul Financiar face o analiză a industriei prelucrătoare din județul Botoșani în cadrul ”Campaniei ZF Fabricile României”.
În ediția s-a electronică, Ziarul Financiar a publicat lista primelor 50 de fabrici din județul Botoșani și a tras o concluzie cunoscută de mulți ani și față de care politicienii locali, dar mai ales Guvernul României, nu face nimic pentru a schimba situația: ”Industria prelucrătoare din judeţul Botoşani adună sub 3 mld. lei anual, cât o singură fabrică din alte judeţe”.
Fără autostrăzi în zona Moldovei, cu un județ în care abia acum se finalizează primele investiții majore în drumurile naționale de după 1990, cu o migrare a forței de muncă general dinspre România spre Occident, iar dinspre Botoșani spre Europa și spre București, Cluj, Brașov sau Timișoara ori în străinătate (situație care a convenit de minune la nivel național deoarece s-a mai suplinit din lipsa forței de muncă din județele mari amintite și care au decis ba cine să fie președinte țării, ba cine să fie premierii), uitat de investițiile guvernamentale strategice, era și normal ca la peste trei decenii de la Revoluție județul Botoșani să nu aibă o economie puternică.
”Industria prelucrătoare din judeţul Botoşani adună sub 3 mld. lei anual, cât o singură fabrică din alte judeţe. Mica industrie prelucrătoare a judeţului Botoşani e condusă de producţia alimentară şi de cea textilă. Doar şase jucători depăşesc pragul de 100 mil. lei venituri. Cele mai mari 50 de fabrici din judeţul Botoşani adună împreună afaceri de doar 3 miliarde lei, cât un singur producător din alte judeţe, potrivit datelor Registrului Comerţului. Industria prelucrătoare din Botoşani este condusă de producţia de alimente şi de textile. Liderii clasamentului vin din industria alimentară şi cea textilă, însă cele mai multe companii din acest top fac parte din cele două pieţe, astfel că, în Botoşani se produce cel mai mult produse alimentare şi textile”, scrie Ziarul Financiar.
Ce nu precizează Ziarul Financiar este că acest top 50 al fabricilor din județul Botoșani este unul care merită apreciat de 100 de ori față de același top din județele Bihor, Timiș, Cluj, Constanța, Alba ori București.
Asta în primul rând pentru că după 1990 niște localnici au decis să investească, să riște și să dezvolte business într-un județ care și înainte de Revoluție a fost uitat de marile invertiții în drumuri și utilități. Lipsa rețelelor de apă și canalizare a gazului metan și a drumurilor de pământ este a fost un decalaj imposibil de recuperate pentru județul Botoșani după 1990 atât timp cât Guvernul României a decis modernizarea Ardealului, Banatului și a relației București-Constanța. Banii au fost pompați în infrastructura din acele zone, iar Botoșani și întreaga regiunea a Moldovei au fost trecute cu vederea.
În timp ce în perioada 1967-1972 se construia prima autostradă din România, București-Pitești, în județul Botoșani am scăpat de ultimul tronson de drum național de pământ abia în 2018 printr-o lucrare de compromise, nu una de modernizare adevărată.
Nu trebuie uitat nici faptul că în timp ce tot județul cerea bani pentru modernizarea drumului Botoșani-Târgu Frumos, pentru rețele de apă și canalizare, pentru gaz, de la București eram anunțați că primim bani pentru cinci sau șase parcuri în comune, ori, mai nou, pentru piste de biciclete.
Nu doar că nu există autostradă care să treacă peste Carpați, nu avem nici magistrale electrice de conectare a regiunilor istorice. Proiectul liniei de mare putere Suceava-Botoșani-Bălți a fost abandonat de prin 2011, iar asta a împiedicat atragerea de investiții străine în parcuri eoliene și fotovoltaice mari, investiții care au plecat în Constanța și alte regiuni ale țării.
De asta și meritul oamenilor de afaceri care au rezistat după 1990 cu afaceri având sediul în Botoșani, cu fabrici în acest capăt de țară, este mai mare decât al oricărui antreprenor din București, Banat sau Ardeal. Gândiți-vă că și pentru export în Occident, afacerile din Botoșani au costuri mult mai mari decât cele din zonele amintite, granița cu Ucraina și Republica Moldova a fost un dezavantaj enorm într-o perioadă de trei decenii în care resursele material au fost alocate pentru dezvoltarea zonelor de la granița cu Uniunea Europeană și într-o perioadă în care la nivel guvernamentale nu a fost niciun interes pentru a dezvolta relații economice cu țările aflate sub influența Rusiei până de curând.
Dar pentru prima dată după 3 decenii, situația pare să se schimbe pentru Moldova și Botoșani, primul semn fiind alocarea unui procent mare din PNRR pentru autostrada A7 Ploiești-Pașcani și pentru capetele A8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni, dar și prinderea finanțării pentru Pașcani-Suceava în noul exercițiu finanicar european, la fel cum este alocată finanțare și pentru drumul express Botoșani-Suceava legătura cu A7, iar pentru Suceava-Siret este alocată finanțare din fonduri europene speciale. De asta, viitoarea campanie electorală de la Botoșani din 2024 trebuie să fie despre investiții care să atragă investitori, despre dezvoltare economică și nu despre cămine culturale și săli de sport în sate depopulate.
BOGDAN CALINIUC
