COMUNICAT DE PRESĂ
Senatorul Cătălin Silegeanu susține că România poate intra în primăvara anului 2027 într-un șoc al gazelor, odată cu expirarea plafonării pentru consumatorii casnici, motiv pentru care a cerut autorităților europene finanțări nerambursabile și cooperare transfrontalieră, iar ministrului Energiei măsuri pentru rețele, stocare, interconexiuni și evacuarea producției din Dobrogea.
Necesarul anual de investiții estimat în COM(2026) 370 ajunge la aproximativ 660 de miliarde de euro până în 2030, în timp ce Facilitatea pentru interconectarea Europei – Energie are 5,84 miliarde de euro pentru întreaga perioadă 2021–2027.
„Comisia Europeană a avertizat prin COM(2026) 370 că gazele pot ajunge la 100 de euro/MWh, iar România se numără printre statele cele mai expuse tocmai după 31 martie 2027, când expiră plafonarea pentru utilizatorii casnici. Guvernul nu a anunțat ce urmează, dar Bruxellesul cere deja investiții în hidrogen și combustibilii viitorului unei țări care nu mai izbutește să producă suficientă energie nici prin metodele clasice, cu hidrocentrale începute de zeci de ani, captive într-un blestem al Meșterului Manole, unde fiecare guvern desface ce a construit precedentul. Trist este că țintele se scriu la imperativ, dar finanțările europene și cooperarea internațională rămân la optativ”, declară Cătălin Silegeanu.
Pentru rețele și prosumatori, parlamentarul botoșănean cere ca banii europeni să meargă cu prioritate către baterii de capacitate mare, stații de transformare, linii de evacuare, contoare inteligente și automatizarea distribuției, cu corecții financiare pentru operatorii care încasează tarife reglementate fără lucrările aprobate.
„Comisia recomandă extinderea energiei nucleare, creșterea stocării și menținerea capacităților controlabile, iar conducerea românească a lucrat metodic în sens opus. Oprirea simultană a celor două unități de la Cernavodă a scos aproximativ 1.400 MW din sistem, importurile au urcat până la 2.300 MW în orele de vârf, iar autoritățile au fost obligate să repornească grupul 4 de la Rovinari pentru a acoperi aproape 300 MW lipsă. Peste 359.000 de prosumatori au instalat 4.019 MW, dar România dispune de numai 494 MW și aproximativ 914 MWh în capacități de stocare, iar rețelele îi deconectează tocmai când produc. Pe scurt, HAOS! Închidem centralele românești, cumpărăm energie obținută din combustibili fosili peste graniță și numim asta decarbonizare”, afirmă senatorul.
În privința industriei și transporturilor, Comisia Europeană atenționează că sprijinul lăsat exclusiv în sarcina bugetelor naționale avantajează statele bogate și penalizează economiile din estul Uniunii, într-o perioadă cu petrol scump, motorină peste praguri de suportabilitate și deficit bugetar sever.
„Am formulat în Comisia economică observații prin care am cerut ca obligațiile energetice să fie precedate de granturile necesare României și am adresat interpelări ministrului Energiei pentru proiectele, sumele și termenele privind rețelele, stocarea, interconexiunile și evacuarea producției din Dobrogea. Niciun grup pe cărbune sau gaze nu trebuie închis înainte de punerea în funcțiune a unei capacități echivalente, iar ministrul Energiei are obligația să negocieze termenele și finanțarea în funcție de condițiile României”, transmite Cătălin Silegeanu.
Observațiile formulate asupra Comunicării COM(2026) 370 cer un instrument european pregătit înainte de expirarea schemei românești pentru gaze, cu bani pentru achiziții comune, refacerea depozitelor, sprijinirea consumatorilor vulnerabili și compensarea temporară a întreprinderilor expuse.
