„Pentru privat, statul are bici. Pentru sine, și-a rezervat indulgență!” Proiectul AUR pentru disciplină în plăți, respins în Parlament

Sectorul privat din Botoșani și din întreaga țară continuă să funcționeze sub o presiune inechitabilă: în timp ce firmele sunt executate silit pentru datorii infime, statul își permite să ignore termenele contractuale fără nicio consecință majoră. Senatorul Cătălin Silegeanu a taxat dur această realitate, după ce majoritatea parlamentară a respins un proiect de lege inițiat de AUR care viza responsabilizarea autorităților contractante.

Dublul standard: Execuție pentru 50 de bani versus amânări infinite

Senatorul botoșănean atrage atenția asupra dezechilibrului flagrant dintre rigorile impuse antreprenorilor și lejeritatea cu care instituțiile publice își gestionează propriile restanțe.

„Firmele sunt somate, vânate și executate și pentru 50 de bani, statul își amână datoriile oricât are chef. Evident că proiectul de lege prin care AUR voia să responsabilizeze autoritățile contractante a fost respins. Pentru privat, statul are bici. Pentru sine, și-a rezervat indulgență”, declară Cătălin Silegeanu.

Soluțiile propuse: Termen de plată de 30 de zile și titlu executoriu

Inițiativa legislativă respinsă propunea reguli clare, menite să asigure un flux financiar sănătos în economie și să oprească tergiversările administrative:

• Termen de plată: Maximum 30 de zile pentru facturile emise către stat.

• Acceptare tacită: Factura să fie considerată acceptată dacă nu este contestată motivat în 5 zile lucrătoare.

• Penalități de întârziere: Aplicabile autorităților, la fel ca în mediul privat.

• Certificat de plată restantă: Acesta să aibă valoare de titlu executoriu, permițând firmelor să își recupereze banii mai rapid.

Consecințele la Botoșani: Teatrul „Mihai Eminescu” și Spitalul de Paliative

Senatorul Silegeanu susține că lipsa de răspundere a administrației se traduce local în proiecte „înghețate” și ani pierduți pentru comunitate. El oferă ca exemple negative obiective simbolice ale Botoșaniului, unde tencuiala căzută și betonul degradat spun povestea ineficienței.

„La Botoșani, consecințele se văd în beton, în tencuială căzută și în anii pierduți. Teatrul „Mihai Eminescu” și Spitalul de Boli Paliative spun același lucru despre felul în care administrația își îngăduie întârzieri pe care nimeni nu le-ar tolera în mediul privat”, afirmă senatorul.

În timp ce în alte state investițiile record sunt posibile (spital ridicat în 10 zile în Wuhan sau peste 100 km de autostradă în Polonia în mai puțin de 900 de zile), în România, birocrația pare să fie folosită ca paravan pentru amânare.

Cătălin Silegeanu consideră că schimbarea trebuie să înceapă de la eliminarea privilegiului prin care statul cere disciplină de la cetățeni și firme, dar își acordă singur „imunitate” în fața obligațiilor contractuale.