COMUNICAT DE PRESĂ
Senatorul Cătălin Silegeanu susține că ordonanța prezentată de Guvern drept pachet de „relansare” economică se centrează pe jucătorii mari și pe un amestec mai puternic al statului în piață, în timp ce firmele românești rămân în afara sprijinului consistent și duc aceeași povară fiscală.
„România intră în 2026 cu o economie frânată puternic, cu șomajul urcând peste 6% și mari platforme industriale care anunță mii de concedieri și restrângeri de capacitate. Guvernul vinde ordonanța de relansare ca pe o tranziție de la consum la investiții, cu orizont până în 2032 și un pachet total de 4 miliarde de euro, ca și cum economia ar avea răbdare să aștepte viziuni pe șapte ani, după ce a intrat deja în relanti”, transmite Cătălin Silegeanu, secretar al Comisiei economice din Senat.
Potrivit acestuia, problema pachetului este că sprijinul important se concentrează în zona proiectelor de anvergură, unde antreprenorul român are rareori acces.
„Sprijinul greu urcă la investiții de peste 1 miliard de lei, adică într-o zonă în care ajung foarte puțini jucători și aproape niciodată întreprinzătorul român de talie medie. În același timp, impozitul minim pe cifra de afaceri rămâne neschimbat, ceea ce înseamnă că firmele continuă să plătească și atunci când profitul se subțiază sau dispare. Cu o mână stimulezi, cu cealaltă păstrezi o povară. În locul unui program care se răspândește orizontal în economie, statul optează convenabil pentru proiecte negociate de sus și se amestecă în piață inclusiv prin aport arbitrar de capital”, arată Cătălin Silegeanu.
În opinia lui, sub sloganul de „relansare”, Guvernul lărgește și poarta prin care economiile din Pilonul II pot ajunge în active „obscure” și în proiecte unde statul este deja implicat. „Există în ordonanță și măsuri utile, precum creditul fiscal pentru cercetare-inovare, dar ele sunt amestecate cu intervenții de ruletă rusească pe banii oamenilor”, consideră Cătălin Silegeanu.
Pachetul de „relansare economică” se centrează pe trei scheme mari de ajutor de stat, de câte 1,05 miliarde euro fiecare, pentru proiecte majore de investiții, investiții în tehnologie „zero net” și investiții în cercetare-dezvoltare de înaltă tehnologie. Acestora li se adaugă linii de sprijin de 200 milioane euro, 100 milioane euro pentru ajutoare de minimis și o schemă de 500 milioane euro pentru garanții și subvenții de dobândă.