Comunicat de presă deputat Alexandrin Moiseev:
AfD întreabă despre Unire. Nu din întâmplare.
Când AfD, un partid cunoscut pentru pozițiile sale favorabile Moscovei, ridică în Bundestag întrebări despre Unirea dintre Republica Moldova și România, nu vorbim doar despre o curiozitate parlamentară. Vorbim despre un semnal politic la cel mai înalt nivel.
Alternativa pentru Germania nu este un actor neutru în această poveste. De ani de zile, acest partid se poziționează împotriva sprijinului pentru Ucraina, critică sancțiunile împotriva Rusia și promovează mesaje care coincid, prea des, cu interesele Kremlinului. În acest context, faptul că exact ei „scot din sertar” tema Unirii spune cât de mult este interesată Moscova de subiect.
Unirea nu mai este doar o discuție istorică sau identitară promovată de ONG-uri Unioniste la Chișinău, Iași sau București. A devenit un subiect geopolitic sensibil. Iar când partide europene percepute ca apropiate de Moscova încep să pună întrebări despre subiectul Unirii, e legitim să ne întrebăm: care e scopul?
Iar scopul este unul singur: Unirea deranjează.
Deranjează Kremlinul, pentru că Unirea ar însemna pierderea influenței rusești asupra Republica Moldova și punerea sub semnul întrebării a prezenței militare ruse în transnistria. Lucruri de neacceptat pentru Moscova.
Nu este exclus ca astfel de interpelări să fie folosite pentru a testa reacțiile marilor cancelarii europene. Să vadă cine, cum și cât de ferm răspunde. Să cartografieze poziții, vulnerabilități, linii roșii.
Un lucru devine însă clar: dacă subiectul Unirii începe să fie vehiculat în marile parlamente europene prin intermediul unor actori controversați, înseamnă că nu mai este o simplă ipoteză. Este o posibilitate care începe să conteze.
Să nu uităm nici contextul mai larg. În discuțiile despre un eventual acord de pace în Ucraina, una dintre temele vehiculate este retragerea trupelor ruse din transnistria. Dacă acest lucru se va întâmpla, întreaga ecuație de securitate din regiune se schimbă.
Iar acolo unde Rusia pierde teren, ideea Unirii capătă forță.
Unirea nu este dorita de Moscova. De aceea provoacă reacții.
Și poate tocmai asta este cel mai important semnal: dacă Kremlinul simte nevoia să întrebe, să testeze, să sondeze prin canale politice favorabile, înseamnă că Unirea nu mai este doar un ideal pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului. A devenit un scenariu care îngrijorează Moscova.
Iar ceea ce îngrijorează Moscova ar trebui să ne dea speranțe.