Când firele de curent aduc lumină în suflet: Un gest de speranță pentru Gabriel Andrei, din inima unei companii botoșănene
Într-o lume în care energia pare să vină din rețele și cabluri, povestea companiei botoșănene S.C. Electroconstrucția ELCO S.A. ne reamintește că, uneori, adevărata putere vine din inimă.
De peste 40 de ani, această firmă din Botoșani luminează România prin proiecte de construcții speciale pentru transportul și distribuția energiei electrice. O echipă tânără, condusă cu responsabilitate, transformă zilnic planurile tehnice în infrastructură vitală pentru țară. Însă dincolo de cifre, conductori și stații de transformare, ELCO dovedește că umanitatea este cea mai valoroasă resursă.
Astăzi, energia lor se transformă într-o rază de speranță pentru un copil de 14 ani: Anton Gabriel Andrei. Diagnosticul său — distrofie musculară și scolioză severă (unghi Cobb 74) — nu este doar un nume pe o fișă medicală, ci o realitate dureroasă care îi afectează mersul, respirația și bucuria copilăriei.
Singura lui șansă? O intervenție la Spitalul Monza din București, în valoare de 41.600 euro. O sumă imensă pentru o familie, dar poate mult mai ușor de atins atunci când o întreagă comunitate alege să ajute.
În acest spirit, ELCO Botoșani a donat suma de 13.335 RON, trimițând nu doar bani, ci și un mesaj clar: „Suntem aici. Și ne pasă.”
„În fiecare fir de curent pe care îl întindem în lume, știm că misiunea noastră nu se oprește la infrastructură. Ea continuă acolo unde este mai mare nevoie: în inimile celor care luptă. Gabriel Andrei are nevoie de energie — nu doar electrică, ci și umană”, a transmis echipa companiei, prin intermediul unei postări emoționante semnată de Vlad Plăcintă, fondatorul Asociației Salvează o inimă.
Un apel către toți cei care pot aprinde o scânteie
Prin campania umanitară demarată de asociație, fiecare leu devine o cărămidă într-o construcție mai importantă decât orice rețea electrică: șansa la o viață normală pentru un copil.
„Cea mai importantă construcție este o șansă oferită la viață”, spune Vlad Plăcintă. Și nu există cuvinte mai potrivite.