Sebastian Moldoveanu – adolescentul din Botoșani care muncește ca să-și urmeze visul: o academie de biliard pentru tineri
Într-o lume în care tentațiile sunt la tot pasul, iar mulți tineri aleg căi rapide și ușoare, Sebastian Moldoveanu, un elev din Botoșani, a ales o direcție care necesită răbdare, muncă și credință în propriul vis. Are doar 17 ani, dar trăiește ca un adult cu misiune: muncește în weekenduri, învață la liceu și se antrenează în fiecare clipă liberă, totul pentru o singură dorință – să înființeze o academie de biliard pentru copiii din Botoșani.
Un sport elegant, o pasiune de 9 ani
De la 8 ani, Sebastian a descoperit snookerul și, mai nou, biliardul de care s-a îndrăgostit, sporturi care i-au devenit ancore în viață. Nu doar că îl relaxează, dar îl ajută să gândească strategic, să fie disciplinat și să-și controleze emoțiile. „Este un sport elegant, care îți antrenează mintea. Nu e de contact, nu te rănești fizic, dar trebuie să știi să pierzi cu capul sus”, spune el.
De aproape un deceniu, Sebastian a fost prezent la turnee în Bacău, București, Chișinău și Suceava. A adunat trofee, dar și multe lecții. Ca să poată participa, muncește part-time la o pizzerie din oraș, la Uncle Vic. „Tata nu mai este, iar mama mă susține cât poate. Unchiul meu a fost mereu acolo, m-a dus la fiecare concurs. E greu, dar nu imposibil.”
Visul: o academie de biliard în Botoșani
În timp ce în alte orașe din țară au apărut academii de biliard – la Bacău, Suceava, București – în Botoșani nu există un astfel de spațiu. Sebastian visează să schimbe acest lucru.
„Mi-aș dori foarte mult să deschid o academie, cu 4-5 mese profesionale. Să vină copiii, să ținem concursuri la noi acasă. Nu e normal ca Botoșaniul să fie ocolit de acest sport”, spune cu determinare.
Până atunci, învață la liceu dimineața, muncește seara și își dedică timpul liber antrenamentelor și lecțiilor pe care le oferă celor care vor să învețe biliard. Este deja la nivel semiprofesionist și visează să devină antrenor.
„Aș avea grijă de mese, aș antrena copiii, aș crea jucători și m-aș crea pe mine în același timp”
Sebastian nu cere ajutor, dar nici nu îl refuză. Caută oameni care cred în sport, în tineri și în educația prin disciplină. „Dacă ar fi cineva să investească într-o academie, eu m-aș ocupa de întreținerea meselor, antrenamentele cu copiii, să creez alți jucători și să mă creez pe mine în același timp”, spune simplu și sincer.
Este un adolescent care are nevoie de încrederea comunității și care a înțeles, mai devreme decât mulți adulți, că viitorul nu vine singur, ci se construiește cu fiecare oră de muncă și fiecare sacrificiu asumat.
Sursa foto: ROBERT
