Turism în scădere în județul lui Eminescu și Enescu. Cornișa și mănăstirile nu pot compensa lipsa de promovare

Turismul din Botoșani începe anul în scădere. Deși are un potențial uriaș, județul nu reușește să atragă suficienți vizitatori din cauza lipsei de implicare a autorităților locale, dar și a letargiei din HoReCa.

Turismul botoșănean a început anul 2025 cu cifre mai slabe decât în ultima lună din 2024, potrivit datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică Botoșani. Deși județul are un potențial turistic imens, numărul de turiști și gradul de ocupare a spațiilor de cazare au fost în scădere semnificativă în luna ianuarie.

Doar 3.141 de sosiri au fost înregistrate în structurile de primire turistică din județ, în scădere cu 12,07% față de luna decembrie 2024. Și numărul de înnoptări a scăzut la 4.591, ceea ce reprezintă o scădere de 10,46%.

Gradul de ocupare a spațiilor de cazare a fost, de asemenea, sub așteptări:
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost de 13,6%, cu 2,5 puncte procentuale mai puțin decât în luna decembrie.

Potențialul există, dar lipsește promovarea

În ciuda acestor cifre modeste, județul Botoșani deține un patrimoniu turistic cu totul deosebit, cu numeroase atracții istorice, culturale, spirituale și naturale care pot rivaliza cu zone turistice consacrate din țară.

Printre cele mai importante obiective turistice se numără:

• Casele memoriale ale lui Mihai Eminescu (la Ipotești, unde se află și Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”), George Enescu și Nicolae Iorga.

• Muzeul pictorului Ștefan Luchian din Ștefănești.

• Teatrul Mihai Eminescu, centrul vechi medieval și biserica Uspenia, unde a fost botezat Eminescu, toate în municipiul Botoșani.

• Una dintre cele mai vechi biserici armenești din Europa și o sinagogă importantă pentru fosta comunitate evreiască.

• Mănăstirea Popăuți, ctitorie a lui Ștefan cel Mare, și alte mănăstiri de pe „drumul spiritual” al județului – Vorona, Oneaga, Coșula (cu muzeu), Zosin, Agafton etc.

• Casele memoriale ale sfântului Ioan Iacob Hozevitul și fostului Patriarh Teoctist.

• Grota Cuviosului Onufrie și Stejarul lui Cuza din codrii Voronei.

• Barajul Stânca-Costești, la granița cu Republica Moldova.

• Horodiștea – cel mai nordic punct al României, și Darabani – cel mai nordic oraș.

• Lacuri pentru pescuit sportiv – la Poienița Agrotur, Stăuceni, Suharău, Tucani Lake și altele.

• Pensiunea cu herghelie Cai de Vis (Vârfu Câmpului), unde se practică echitația în aer liber și în manej.

• Poligonul de tragere din Bucecea – cel mai mare din Moldova.

• Rezervația de tisă de la Tudora, turbăria din Lozna, și alte numeroase rezervații naturale.

Pe lângă acestea, municipiul Botoșani oferă și cel mai mare aquapark din zona Moldovei – Cornișa Aquapark & Sports, cinematografe, zone de agrement și spații moderne pentru petrecerea timpului liber.

Ce lipsește?

Cifrele din luna ianuarie arată că, în ciuda acestui patrimoniu valoros, turismul botoșănean nu reușește să atragă suficiente fluxuri de vizitatori. Lipsa unor campanii de promovare coordonate și implicarea limitată a autorităților locale, hotelurilor, pensiunilor și restaurantelor par să fie cauzele principale.

Pentru ca județul să devină o destinație turistică relevantă la nivel regional și național, este nevoie de:

• Promovare profesionistă și susținută, inclusiv în mediul online.

• Evenimente tematice care să atragă vizitatori în extrasezon.

• Pachete turistice atractive oferite de pensiuni și hoteluri.

• Implicarea primăriilor și a Consiliului Județean în promovarea integrată a traseelor turistice.

Județul Botoșani are tot ce îi trebuie pentru a deveni o destinație turistică de top. Ceea ce lipsește este viziunea strategică și colaborarea dintre toți actorii implicați.