Cum arată finanțele localităților județului față de Moldova și față de România

Un document publicat de Ministerul Finanțelor oferă, pentru prima dată într-o formă comparabilă, o radiografie completă a sănătății financiare a fiecărei localități din România. Cifrele sunt reci, obiective și- pentru Botoșani – mai degrabă îngrijorătoare decât reconfortante. BanulBotosanean.ro a analizat datele pentru toate localitățile județului, le-a comparat cu cele din Moldova și a calculat poziția municipiului reședință în clasamentul național.

Există o diferență esențială între a administra un buget mare și a administra bine un buget. Primul indicator este cel al volumul total al veniturilor nete, spune cât de mult primește o localitate. Al doilea este procentul veniturilor proprii din total, care spune cât de mult produce localitatea din ce are nevoie într-un an. Iar această distincție, aparent tehnică, are consecințe foarte concrete: o localitate cu venituri proprii ridicate este mai autonomă, mai puțin vulnerabilă la tăierile de la centru și mai capabilă să-și finanțeze propria dezvoltare. Una cu venituri proprii mici depinde, an de an, de bunăvoința Guvernului.

Datele din Situația bugetelor locale 2025 trasează această hartă cu o precizie nemiloasă.

Județul Botoșani: cine conduce și cine rămâne în urmă

Topul localităților după volumul bugetului

Ierarhia financiară a județului este dominată cu autoritate de municipiul reședință. Urmează, cu bugete semnificativ mai mici, celelalte orașe și câteva comune care surprind prin dinamism.

Notă: Tabelul include primele 20 de localități cu cele mai mari bugete identificate în județul Botoșani.

Topul localităților după procentul veniturilor proprii

Un clasament complet diferit apare când privim nu volumul, ci calitatea financiară — adică în ce măsură fiecare localitate își generează propriile resurse:

Concluzia acestui clasament este neașteptată: Dorohoiul, cu un buget de doar 121 de milioane de lei, are o autonomie financiară mai mare decât municipiul Botoșani. La polul opus, localități ca Brăești (9,41%) sau Răuseni (13,15%) trăiesc aproape exclusiv din banii veniți de la centru, o vulnerabilitate structurală care le face practic dependente de orice schimbare de politică fiscală națională.

Municipiul Botoșani în România: locul 27 din 100+

Dintr-un clasament național care cuprinde peste 3.000 de localități, municipiul Botoșani se poziționează pe locul 27 din totalul municipiilor și orașelor cu buget peste 500 de milioane de lei. Față de celelalte municipii reședință de județ, Botoșaniul se plasează în jumătatea inferioară a ierarhiei, cu un buget de 509 milioane lei, la distanță considerabilă de București (5,8 miliarde), Cluj-Napoca (2,2 miliarde) sau Iași (1,88 miliarde).

Mai semnificativ este însă procentul de venituri proprii: 43,42%, unul dintre cele mai scăzute dintre municipiile reședință de județ din România. Galațiul, cu un procent similar (41,75%), confirmă că județele cu economie industrială în restructurare și migrație ridicată au o capacitate proprie de generare a veniturilor semnificativ mai mică față de centrele universitare sau industriale dinamice.

Botoșani primește mai mult de la centru decât produce el însuși. Iar această realitate, vizibilă în date, este una dintre cele mai importante provocări structurale ale orașului.

Moldova: un top regional care pune lucrurile în perspectivă

Primele 20 de localități din Moldova după volumul bugetului

Regiunea istorică Moldova — județele Botoșani, Iași, Suceava, Neamț, Bacău, Vaslui, Galați și Vrancea — are o ierarhie financiară clară, dominată de marile centre urbane:

Ce spune acest top?

Câteva observații care merită atenție:

Iașul domină fără drept de apel și arată că este Dubaiul Moldovei. Cu aproape 1,9 miliarde de lei și un procent de autonomie financiară de 65,33%, Iașul este de departe cel mai puternic centru financiar al Moldovei — și unul dintre cele mai sănătoase municipii din România. Universități, servicii, IT, comerț: diversitatea economică se vede direct în buget.

Galațiul produce mai puțin decât pare. Cu al doilea buget din regiune, 1,39 miliarde de lei, Galațiul are totuși un procent de venituri proprii de doar 41,75%, aproape identic cu Botoșaniul. Moștenirea industrială în declin și migrația masivă explică parțial această discrepanță.

Suceava depășește Botoșaniul, la numai 10 milioane de lei distanță. Cele două județe vecine sunt aproape la egalitate ca buget total al capitalei de județ, Suceava cu 519 milioane, Botoșani cu 509 milioane, dar Suceava are o autonomie financiară semnificativ mai mare: 60,25% față de 43,42%. O diferență care se traduce în reziliență fiscală pe termen lung.

Surpriza regiunii: Comuna Miroslava. O comună din județul Iași apare pe locul 18 în topul regional, cu un buget de 170 de milioane de lei și 53,50% venituri proprii. Expansiunea rezidenței în jurul Iașului a transformat Miroslava dintr-un sat în una dintre cele mai bogate localități rurale din Moldova, și un exemplu dureros pentru ce ar fi putut deveni comunele din jurul Botoșaniului dacă dinamica economică ar fi fost diferită.

Cifrele nu mint, dar cer context

Datele din situația bugetelor locale 2025 nu sunt un verdict, ci o diagnoză. Botoșaniul nu este un caz disperat, este, în continuare, al optulea cel mai mare buget municipal din Moldova și se află în top 30 național ca volum. Dar structura acestui buget, cu mai puțin de jumătate din venituri generate local, semnalează o fragilitate reală.

Soluțiile nu vin din tabel, ci din politici: atragere de investiții, creșterea bazei fiscale locale, dezvoltarea serviciilor și a forței de muncă active. Până atunci, Botoșaniul rămâne un municipiu care trăiește, în proporție de peste 56%, din banii altora.

Iar asta, în orice limbaj, înseamnă dependență.

Datele provin din Situația bugetelor locale 2025, publicată de Ministerul Finanțelor Publice. Analiza a fost realizată pe baza documentului integral.