Analiză prin ochii unui om de afaceri ajuns parlamentar: România sub spectrul datoriei publice: De la „hemoragie” financiară la stabilitate fragilă
România traversează una dintre cele mai dificile perioade economice din istoria recentă, situându-se într-un punct de inflexiune care va determina nivelul de trai al cetățenilor pentru următoarea decadă. Senatorul PNL de Botoșani, Ovidiu Jitaru, trage un semnal de alarmă dur cu privire la parcursul finanțelor publice, subliniind că „nota de plată” a derapajelor economice ajunge, invariabil, tot în buzunarele românilor.
Explozia datoriei: 1.100 de miliarde de lei
Cifrele prezentate de parlamentarul botoșănean conturează o imagine îngrijorătoare a ultimilor șase ani. Datoria publică a cunoscut o creștere fulminantă, de la 373 de miliarde de lei la peste 1.100 de miliarde.
Consecința directă a acestui munte de datorii este costul uriaș al serviciului datoriei:
-Dobânzi anuale: 50–60 de miliarde de lei.
-Termen de comparație: Suma depășește bugetul Armatei sau pe cel al Transporturilor.
„Acești bani nu ajung în spitale, în școli sau în infrastructură. Ajung să achite destrăbălarea financiară. România se împrumută deja la cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană”, afirmă Ovidiu Jitaru.
Reducerea deficitului: Între măsuri dure și populism electoral
Anul 2024 a reprezentat un vârf critic, cu un deficit bugetar de peste 10% din PIB, unul dintre cele mai mari de la nivel european. Senatorul Jitaru subliniază că abia în 2025, sub coordonarea guvernului condus de Ilie Bolojan, trendul a fost inversat, deficitul coborând spre 8,2%.
Această corecție nu a fost lipsită de costuri politice și sociale, fiind percepută ca o „strângere a curelei” necesară pentru a opri hemoragia fondurilor publice. Totuși, senatorul avertizează că acest echilibru este extrem de fragil și riscă să fie dinamitat de promisiuni populiste sau de interese electorale de moment.
Riscurile pentru mediul de afaceri și populație
Analiza evidențiază un efect de domino periculos dacă reformele sunt abandonate în favoarea jocurilor politice:
-
Presiune fiscală: Imposibilitatea finanțării deficitului va duce la creșteri de taxe.
-
Costuri bancare: Rate mai mari la credite pentru populație și firme.
-
Piața muncii: Scăderea investițiilor și pierderea locurilor de muncă.
-
Blocaj investițional: Firmele nu se mai pot finanța, încetinind întreaga economie.
„Nu mai avem spațiu de greșeală”
Mesajul senatorului Ovidiu Jitaru către partenerii de coaliție este unul tranșant: încetarea declarațiilor care destabilizează mediul economic. Acesta consideră că stabilitatea și responsabilitatea sunt singurele opțiuni viabile pentru a evita un colaps pe termen lung.
„Toată lumea știe să arate cu degetul, dar puțini știu să pună osul la treabă și să-și asume riscuri. Sacrificiile făcute în ultimul an pot fi pierdute foarte repede dacă bugetul devine din nou ostaticul jocurilor politice”, conchide senatorul botoșănean.