Senatorul Cătălin Silegeanu pune pe agenda Senatului apă, canalizare, locuri de muncă și izolarea Botoșaniului

Senatorul AUR Cătălin Silegeanu își conturează agenda pe „decalajele Botoșaniului”: apă, canalizare, locuri de muncă, infrastructură și energie

Senatorul Cătălin Silegeanu (AUR Botoșani) a publicat un raport de activitate pentru anul 2025, document care radiografiază direcțiile în care acesta a ales să își concentreze intervențiile parlamentare. Dincolo de componenta politică, raportul indică o agendă puternic ancorată în teme economice și sociale: infrastructura de apă și canalizare, piața muncii, sărăcia și pensiile, transportul feroviar și rutier, energia și importurile, dar și absorbția fondurilor europene.

25 de declarații politice: „Botoșaniul, între subdezvoltare și izolare”

În 2025, senatorul a înregistrat 25 de declarații politice, în care revine constant asupra unor subiecte recurente pentru economia județului:

-apă și canalizare: „Problema apei în județul Botoșani”, „lipsa canalizării în Moldova”, „infrastructura de apă și apă uzată”;

-piața muncii și sărăcia: „județul cu cei mai puțini angajați din Moldova”, „al treilea pol al sărăciei”, „două Românii: una conectată, alta uitată”;

-infrastructură: apeluri pentru reabilitarea urgentă a drumurilor și pentru conectarea județului;

-educație: semnalarea cronică a improvizației („an de an, aceleași probleme”);

-energie și costuri: facturile la gaz și riscul unui „șoc energetic” după expirarea plafonării;

-importuri și producție: „România, piață de desfacere pentru produsele din import”, plus solicitări de soluții pentru producția internă.

Din perspectiva unui cititor economic, mesajul general al acestor declarații este că Botoșaniul rămâne vulnerabil din cauza lipsei infrastructurii de bază și a conectivității, ceea ce frânează investițiile și menține decalajele față de județele mai dezvoltate.

Întrebări oficiale în Senat: solicitări către ministere pe teme economice și sociale

Raportul include 14 întrebări adresate instituțiilor centrale, o parte dintre ele având deja răspunsuri oficiale (menționate prin numere de înregistrare SG și date). Temele principale:

-pensii mici și piața muncii – întrebări către Ministerul Muncii (cu răspunsuri primite în aprilie și mai);

-deschiderea de fabrici / revitalizarea industriei – întrebări către Ministerul Economiei și MIPE;

-politici fiscale – adresate Ministerului Finanțelor;

-HoReCa și TVA – solicitarea evaluării efectelor și a măsurilor de contracarare;

-transport feroviar – măsuri pentru restabilirea circulației pe ruta Botoșani–Suceava (cu răspuns primit în decembrie);

-reducerea decalajelor regionale – solicitări către Guvern și Ministerul Dezvoltării.

Dincolo de formulările politice, lista arată o încercare de a împinge agenda Botoșaniului pe circuitul birocratic al ministerelor, în special pe componentele care țin de competitivitate: industrie, infrastructură, transport, investiții.

Interpelări: energie, infrastructură de apă, educație și suspiciuni privind achiziții

Pe linia interpelărilor, senatorul punctează teme cu potențial de impact direct în economie și administrație:

• stadiul proiectelor de apă/apă uzată și al finanțărilor;

• situația tranzacțiilor transfrontaliere de energie și solicitarea unei anchete;

• izolarea feroviară a județului și critica la adresa CFR;

• microbuze școlare: suspiciuni de suprapreț / fonduri PNRR;

• sediul Serviciului Rutier și solicitarea reabilitării.

Aceste subiecte au relevanță economică prin două efecte: presiune publică asupra instituțiilor și încercarea de a obține clarificări/termene pe proiecte și cheltuieli publice.

Inițiative legislative: volum mare, tematică foarte largă

Raportul listează un număr ridicat de inițiative legislative (zeci), pe domenii variate: fiscalitate, energie, sănătate, muncă, educație, agricultură, protecție socială, reguli pentru piață și IMM-uri, produse agroalimentare și lanțuri scurte, dar și teme de ordine publică și justiție.

Pentru cititorul Economic, cele mai relevante direcții din lista de inițiative sunt:

• măsuri de fiscalitate și Cod fiscal (mai multe propuneri);

• energie și gaze (mecanisme de prețuri, reglementări);

• IMM-uri (reducerea controalelor excesive, discipline financiare);

• agricultură și piață (reglementarea pieței produselor, sprijin pentru apicultură, trasabilitate);

• ocupare și șomaj (completări la Legea 76/2002).

Concluzie: o agendă construită pe „nervii” economici ai județului

Din raport reiese o strategie de comunicare și acțiune parlamentară centrată pe ideea de decalaj: Botoșaniul ca județ cu deficit de infrastructură de bază (apă, canalizare), conectivitate slabă (rutier/feroviar) și performanță economică modestă (locuri de muncă, investiții, venituri). În același timp, raportul arată și o realitate tipică activității parlamentare: multe demersuri au forma întrebărilor, interpelărilor și inițiativelor, iar eficiența lor se măsoară în următorul pas – transformarea răspunsurilor și temelor ridicate în proiecte, alocări și termene.