Într-o declarație politică susținută în plenul Senatului României în data de 16 aprilie 2025, senatorul botoșănean Cătălin Silegeanu (AUR) a tras un nou semnal de alarmă privind declinul economic al județului Botoșani și dezinteresul autorităților centrale față de industria românească.
Sub titlul „Renașterea speranței economice: Revitalizarea Botoșaniului și a viitorului industrial al României”, senatorul a evidențiat faptul că, în loc de investiții în producție și industrie, România devine tot mai mult o țară de consumatori, în care fabricile se închid iar supermarketurile se înmulțesc.
Trei fabrici închise, zero deschise în 2024
„În județul Botoșani, în anul 2024, s-au închis trei fabrici din domeniul confecțiilor. De atunci, nu s-a mai deschis nicio fabrică nouă. Asistăm, în schimb, la proliferarea supermarketurilor. Statul taxează munca cu un copleșitor procent de 47%, ceea ce devine un obstacol insurmontabil pentru mulți antreprenori”, a declarat Cătălin Silegeanu.
Potrivit acestuia, fiscalitatea excesivă și lipsa unui climat economic predictibil împing investitorii spre faliment sau spre alte zone mai prietenoase economic. Situația este reflectată și în cifrele oficiale: la sfârșitul lunii decembrie 2024, județul Botoșani înregistra 4.841 de șomeri, dintre care peste 3.800 nu beneficiau de nicio indemnizație.
„În loc să sprijinim producția, închidem fabrici!”
Senatorul AUR a criticat în termeni duri lipsa unei viziuni economice strategice din partea Guvernului. El a subliniat că, în absența unor politici care să încurajeze investițiile, România va continua să importe masiv și să exporte forță de muncă ieftină, pierzându-și și ultimele atuuri industriale.
„Atunci de ce ne mai mirăm că importăm mai mult decât exportăm, dacă statul închide fabrici în loc să le sprijine să se deschidă?”, a întrebat retoric senatorul botoșănean.
Botoșaniul industrial – o amintire din trecut
Silegeanu a reamintit cu amărăciune de vremurile în care Botoșaniul era un centru industrial de forță în nordul Moldovei. Cu mii de angajați în fabrici precum Textila, Electrocontact, IMAIA, IUPS, IATC, dar și unități de producție în Bucecea, Dorohoi sau Darabani, județul asigura un trai decent pentru zeci de mii de familii.
Astăzi, aceste foste bastioane industriale au fost transformate în ruine. „Zona industrială a Botoșaniului este doar o amintire tristă. O moștenire a nepăsării și a devalizării care continuă să afecteze economia locală”, a spus senatorul.
Apel la acțiune: „Să reaprindem flacăra speranței economice”
În încheiere, Cătălin Silegeanu a făcut un apel la solidaritate politică și acțiune legislativă concretă pentru relansarea economică a regiunilor afectate de dezindustrializare:
„Este timpul ca autoritățile să se implice activ și să reînvie spiritul întreprinzător care a propulsat altădată Botoșaniul în prim-planul industrial al țării. Cerem măsuri urgente pentru a sprijini antreprenoriatul, pentru a atrage investiții și pentru a reabilita infrastructura industrială existentă. Altfel, riscăm să pierdem nu doar locuri de muncă, ci și viitorul economic al întregii țări.”
Declarația senatorului botoșănean vine într-un moment critic, în care lipsa unei politici industriale coerente pare să fi transformat județul într-o zonă defavorizată economic, în ciuda potențialului uriaș pe care îl are.