Omul de afaceri Dorinel Cosma, senator AUR Botoșani, a transmis o interpelare Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene prin care solicită informații cu privire la soluțiile pentru remediera problemelor sistemului de alimentare cu apă și sursele de finanțare pentru extinderea rețelelor.
”România se usucă. Botoșaniul suferă de sete. Un sfert dintre români nu au apă curentă, conform datelor statistice oficiale, la 34 ani de la înlocuirea comunismului cu democrația. În județul Botoșani, în 2009 existau 811 km de rețea de distribuție a apei potabile în 54 de localități. Dacă exceptăm orașele și municipiile, rămân 47 de comune care aveau rețea de apă. La sfârșitul anului 2021, exceptând orașele și municipiile de județ, aveam 38 de comune, dintr-un total de 71 de comune, care aveau rețea de apă, pe o lungime de 993,2 km. Ceea ce înseamnă că, în decurs de 12 ani, 9 comune din județ, din cele 47 câte erau la data de referință anterioară, au rămas fără rețea de apă potabilă, în vreme ce în alte comune sistemul de alimentare a fost extins. Centralizat, 33 de comune nu au rețea de apă potabilă, potrivit datelor statistice”, a declarat senatorul Dorinel Cosma.
Acesta a oferit și câteva exemple concrete din județ cu privire la alimentarea cu apă.
”În cătunul Balta Arsă, din comuna Corni, cu o populație de peste 300 de suflete, nu e nimeni care să nu știe de tehnologie. Au televizoare, telefoane mobile și acces la internet. Au cel mai rapid internet din Europa. Totuși le lipsește ceva, rețeaua de apă curentă. În comuna Frumușica există rețea de apă, dar e doar de decor. Oamenii încă nu au văzut apa. Și de nevoie oamenii consumă apă din diverse puțuri, apă despre care DSP a concluzionat anul trecut că are nu doar nitriți peste valorile admise, ci și bacteria precum E.coli sau enterococi”, a precizat senatorul.
Parlamentarul AUR Botoșani a precizat că pentru sistemul de alimentare din Siret s-au consemnată pierderi extreme de mari în rețea, ceea ce solicită foarte mult stațiile de tratare a apei potabile de la Bucecea și Cătămărăști, cea mai semnificativă deficiență a sistemului Ștefănești este pierderea extreme de mare de apă în rețea, la Darabani rețeaua de alimentare are un grad mai redus de scurgeri, în comparație cu alte sisteme din județ, dar pierderile mari rămân, de circa 33,4%. La Săveni problema este volumul mare de perderi pe rețea, în timp ce aducțiunea supraterană de la Leorda se află pe un teren instabil.
”Toate aceste aspecte nu sunt concurate din pix în biroul senatorial de la Botoșani. Constatările sunt extrase din Master Planul Județului Botoșani pentru faza a II-a (2014-2020) a Fondului de Coeziune”, a concluzionat senatorul Cosma.
Adrian Câciu, ministrul MIPE, a răspuns interpelării senatorului botoșănean cu date care arată doar progrese la proiectele cu fonduri europene pentru apă, fără a spune nimic despre problemele amintite.
”În ceea ce privește implementarea proiectelor de aducțiune de apă în zonele rurale vă aducem la cunoștință că la nivelul POIM, în județul Botoșani se află în implementare două proiecte de apă și apă uzată, respectiv:
Faxarea proiectului extinderea și modernizarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare-epurarea apelor uzate în județul Botoșani cu o valoarea totală eligibilă de 253.474.611 lei fără TVA. Progresul fizic aferent fazei a II-a a proiectului este de 98,27%.
Acest proiect constă în investiții de extinderea și reabilitare a sistemelor de apă potabilă, precum și a sistemului de colectare a apelor uzate. Acesta va fi pus în aplicare pentru următoarele aglomerări urbane: Botoșani, Cătămărăști, Dorohoi-Broscăuți, Flămânzi-Frumușica, Vorona-Tudora și Ștefănești-Săveni de către Nova Apaserv SA.
Sprijin pentru pregătirea aplicației de finanțare și a documentațiilor de atribuire pentru proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Botoșani, în perioada 2014-2020. Proiectul include pregătirea aplșicației de finanțare și a documentelor suport, elaborarea proiectelor tehnice și detalii de execuție pentru contractele de lucrări.
Stadiul contractului de servicii este de 65% cel fizic și 42% cel financiar”, a răspuns Adrian Câciu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene
