Psihoterapeut Cristina Lupașcu: Relația și viața pe care o are relația

O bună perioadă de timp, oamenii s-au raportat la relații ca la bunuri primite de la divinitate, eventual ca recompensă pentru alte lipsuri: financiare, sănătate, educație (doar că și în aceste arii tot despre relația noastră cu banii și sănătatea este vorba)…

Azi, îmi place să cred că oamenii acceptă mai ușor că orice relație are viața pe care noi i-o dăm, adică da, suntem responsabili de calitatea și de finalul relației respective. Pentru că, în momentul de față dispunem de informații și de specialiști în domeniul relațiilor care ne pot oferi o portiță spre relația la care visăm, dispunem de o deschidere spre normalitatea numerică a persoanelor care apelează la astfel de servicii – terapie de cuplu/familie, ateliere, workshopuri, grupuri de suport, terapii individuale și lista poate continua.

În concluzie, când deții o grădină plină cu legume și fructe, este ușor deviant să te plângi că ai murit de foame doar pentru că partenerul nu a avut grijă să te hrănească sau pentru că Dumnezeu nu ți-a oferit și rețeta pentru „salata iubire veșnică”! De aici și reponsabilitatea! Nu poți să te plângi că ești o victimă a sorții atât timp cât dispui de opțiuni, sau poți, dar accepți că a fost decizia ta să rămâi în acest stadiu.