Botoșaniul, capitala oii Karakul: Stațiunea Popăuți a găzduit a doua ediție a Conferinței pentru Zootehnie și a primit recunoașterea oficială pentru toate cele șase linii colorate ale rasei

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Popăuți a găzduit vineri, 24 iulie 2026, cea de-a doua ediție a Conferinței pentru Zootehnie, un eveniment științific dedicat sectorului ovin și caprin care a adus la Botoșani reprezentanți ai Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS), ai Ministerului Agriculturii, profesori universitari, cercetători din toată țara și fermieri din întreaga zonă a Moldovei, dar și autoritățile locale. Evenimentul a marcat un moment istoric pentru stațiune: obținerea recunoașterii oficiale pentru toate cele șase linii colorate ale rasei de ovine Karakul de Botoșani.

O zi împărțită în două: fermierii, apoi comunitatea științifică

Programul conferinței a fost structurat pe două părți distincte. Dimineața a fost rezervată exclusiv membrilor Asociației Moldoovis, într-o adunare generală axată pe teme interne și probleme concrete ale fermierilor, condusă de directorul stațiunii, dr. ing. Ionică Nechifor. Abia după această întâlnire a urmat deschiderea oficială a evenimentului, cu prezența invitaților din mediul academic și instituțional.

Printre invitații care au susținut alocuțiuni s-au numărat academicianul prof. univ. Ion Jelev (ASAS), prof. dr. Militaru Dumitru, vicepreședinte ASAS, prof. Creangă Ștefil, din Secția de Zootehnie a ASAS, președintele Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime, președintele Federației ROMOVIS, Nicolae Cioranu, precum și dr. gen. Lelior Iacob, de la Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ).

Momentul festiv: atestatele pentru liniile Roz și Alb

Punctul central al deschiderii oficiale a fost un moment festiv de înmânare a atestatelor de recunoaștere pentru ultimele două linii colorate din cadrul rasei Karakul de Botoșani – linia Roz și linia Alb – acordate de Agenția Națională pentru Zootehnie. Alături de dr. gen. Lelior Iacob a fost prezentă și dr. ing. Mitru Mândruța, de la Secția de Zootehnie a ANZ.

Directorul stațiunii, Ionică Nechifor, a vorbit cu mândrie despre această realizare, subliniind că beneficiarii direcți sunt chiar crescătorii de oi din zonă: „Registrul Genealogic la Oaia Rasa Karakul de Botoșani recent a reușit să obțină și ultimele două linii colorate în cadrul rasei Karakul de Botoșani, și vorbim de linia roz și linia alb, iar beneficiarii acestor șase linii colorate nu sunt alții decât dumneavoastră. Din punctul meu de vedere, vă puteți mândri că sunteți crescători de oi Karakul, Karakul de Botoșani, în cazul României, cu șase linii colorate în cadrul rasei, recunoscute și restunoscute la nivel european.”

Directorul a explicat și cum a fost posibilă această recunoaștere, subliniind rigoarea muncii de cercetare depuse la stațiune, în strânsă legătură cu datele oferite de crescătorii asociați:

Nechifor Ionică: „N-a fost ușor pentru noi, dar având în vedere că am gestionat foarte bine activitatea de cercetare la stațiune și am corelat cu ceea ce aveți dumneavoastră, vorbim de crescătorii care au Karakul roz și Karakul alb, a fost o monitorizare și o colectare de date cu o acuratețe extraordinară, în așa fel încât, atunci când am depus documentația la Agenția Națională pentru Zootehnie, nu am primit niciun reproș, nicio modificare. Prin urmare, am primit acele atestate de recunoaștere a ultimelor două linii colorate.”

Șase linii colorate, o „haină nouă” pentru o stațiune cu istorie

Într-un moment mai personal al evenimentului, Ionică Nechifora vorbit despre parcursul stațiunii Popăuți și despre semnificația simbolică a acestei realizări, comparând recunoașterea celor șase linii colorate – negru, gălbui, maro, sur, roz și alb – cu o „haină nouă” pentru instituție.

Nechifor: „Stațiunea de cercetare Popăuți îmbracă astăzi o haină, și nu oricum, nu o haină obișnuită, ci o haină formată din șase linii colorate, și vorbim de rasa Karakul de Botoșani, cu cele șase linii: Karakul negru, Karakul gălbui, Karakul maro, Karakul sur, Karakul roz și Karacul alb.”

Directorul a ținut să sublinieze că recunoașterea celor șase linii nu este meritul unei singure persoane sau al unei singure generații, ci rezultatul muncii continue a cercetătorilor stațiunii, chiar și în perioadele dificile din istoria recentă a instituției.

Nechifor: „Aceste linii au fost recunoscute în cadrul Agenției Naționale pentru Zootehnie datorită muncii și activității unor foști cercetători și a altor cercetători. Și, în ciuda condițiilor care au fost, vă spun că cercetătorii nu au renunțat la obiectivele pe care și le-au propus și au continuat activitatea, tocmai în ideea de a-și atinge aceste obiective atât de mărețe.”

Vorbind despre momentul preluării conducerii stațiunii, Nechifor Ionică a amintit și de promisiunea pe care și-a asumat-o public atunci, legată de readucerea instituției mai aproape de perioada ei de vârf.

Ionică Nechifor : „Când am venit la stațiunea de cercetare Popăuți, am spus atunci, și martori sunt mulți, inclusiv mulțumesc presei care a prezentat la vremea respectivă, am spus că voi încerca să redau o parte din strălucirea pe care a avut-o stațiunea de cercetare Popăuți, până în 1989. Pentru că din 1989 a avut un declin pe care greu am putea să-l acceptăm, dacă ne gândim ce înseamnă stațiunea de cercetare Popăuți.”

Lucrări științifice, susținute de cercetători din țară și din Republica Moldova

Partea a doua a evenimentului a inclus și o secțiune dedicată prezentării de lucrări științifice, coordonată de secretarul științific al stațiunii, CS II dr. med. vet. Florea Alexandru Marian. Fiecare lucrare a beneficiat de un interval de 7-10 minute de prezentare, iar tematica a acoperit atât cercetare genetică aplicată direct raselor locale, cât și subiecte legate de managementul sănătății animalelor și de strategia națională în domeniul zootehniei.

Printre lucrările prezentate s-au numărat evaluarea parametrilor liniei Karakul Roz, susținută chiar de secretarul științific Florea Marian, și evaluarea parametrilor liniei Karakul Alb, prezentată de drd. ing. Ana Nechifor. O contribuție notabilă a venit din partea Republicii Moldova, prin lucrarea CS I dr. ing. Buzu Ion, despre evoluția rasei de ovine Karakul și valoarea ei economică de-a lungul secolelor – o perspectivă istorică ce a plasat realizările stațiunii Popăuți într-un context regional mai larg.

Tema sănătății animalelor a fost abordată de prof. univ. dr. med. vet. Dumitru Militaru, de la ASAS București, care a discutat despre necesitatea deparazitării animalelor, un subiect de interes practic direct pentru fermierii prezenți.

Sesiunea a continuat cu o expunere despre rolul strategic al reproducătorilor certificați în progresul genetic și eficiența economică a fermelor de ovine și caprine, susținută de dr. ing. Lelior Iacob și dr. ing. Mitru Mândruța, din partea Agenției Naționale pentru Zootehnie „Prof. Dr. G.K. Constantinescu”. La final, dr. med. vet. Andreea Dagău a prezentat activitatea ACO Păstorul Arad, aducând în discuție experiența unei alte zone tradiționale de creștere a ovinelor din România.

Vizita la loturile experimentale

Ultima parte a programului, coordonată de ing. Nechifor Daniel C-tin, a constat într-o deplasare la loturile experimentale ale stațiunii, unde participanții au putut vedea direct rezultatele muncii de cercetare discutate în sala de conferințe. Au fost prezentate, pe grupe de vârstă, loturile de Karakul Alb și Karakul Roz, precum și loturile de carne și reproducătorii masculi din toate liniile rasei Karakul de Botoșani, inclusiv exemplarele masculi din rasa de carne Palas. Vizita a inclus și prezentarea unui lot de tineret caprin, semn al preocupării stațiunii pentru diversificarea activității dincolo de sectorul ovin.

Partea I a evenimentului: strategia Asociației Moldoovis pentru protejarea pășunilor

Deși rezervată exclusiv membrilor, discuția din prima parte a zilei a avut o miză directă pentru viitorul crescătorilor de ovine din județ. Ionică Nechifor, care conduce și Asociația Moldoovis, a prezentat fermierilor o inițiativă menită să rezolve o problemă tot mai presantă în zootehnia locală: lipsa ciobanilor și a îngrijitorilor de animale.

Ionică Nechifor, președinte Asociația Moldoovis: „Le-am propus și am cerut aprobarea adunării generale să achiziționez un tractor de putere mare, care să poată încorpora două utilaje, unul pentru bătut par, celălalt pentru întins sârmă ghimpată, și pistol pneumatic, în ideea de a îngrădi toate pășunile din județul Botoșani. Sigur, în primul rând ale membrilor Asociației Moldoovis, după care și ceilalți care doresc, vorbim și de primari, vorbim de primării, în condițiile în care noi ciobani nu mai avem, îngrijitori la animale nu mai găsim.”

Directorul a explicat că proiectul de îngrădire a pășunilor răspunde unei nevoi de bază a crescătorilor: protejarea animalelor și, în același timp, evitarea pagubelor provocate culturilor vecine, într-un context de colaborare cu fermierii din sectorul vegetal.

Nechifor: „Primul lucru care ne interesează este ca animalele noastre să nu le pierdem sau să meargă să distrugă niște culturi la colegii noștri din sectorul vegetal. Prin urmare, mă bucur că ei au înțeles acest lucru și își doresc foarte mult acest lucru. Mi-au dat aprobarea să achiziționez tractorul, iar imediat ce vom avea complet echipamentul, vom aștepta, pe baza unor proceduri, pentru că nu putem altfel, să demarăm, cei care doresc, în prima fază, să îngrădim pășunile la nivel de județul Botoșani.”

Nechifor Ionică a precizat, de asemenea, că accesul la utilaje și servicii nu va fi identic pentru toți fermierii din zonă, existând o diferențiere clară între membrii asociației și cei care nu fac parte din ea, chiar dacă aceștia din urmă vor putea beneficia, contra cost, de aceleași servicii.