Autorităţile locale române vorbesc mult şi nu fac nimic legat de turism şi agricultură, în timp ce în Republica Moldova se vorbeşte mai puţin dar se face mai mult. Valeriu Ţarigradschi, preşedintele Raionului Glodeni, a oferit o lecţie autorităţilor din Botoşani atât în ceea ce priveşte strategia de turism, cât şi cea pentru agricultură.
Acesta susţine că relaţiile de colaborare dintre Glodeni şi Botoşani au deja experienţă şi că s-a început de la acţiuni de cultură şi s-a ajuns la cele economice.
„Eu cel puţin am dat nişte propuneri foarte concrete. Sunt proiecte care necesită investiţii, dar şi proiecte care nu necesită investiţii mari. Eu am propus şi la nivelul prefectului judeţului Botoşani şi la Camera de Comerţ să mergem pe o cale de creare a unor arii protejate transfrontaliere, avem şi pe malul stâng şi pe cel drept, care ar permite să atragem investiţii în domeniul turismului, chiar şi crearea micului Balaton despre care vorbim. Pentru aceasta nu este nevoie, la prima etapă de mari investiţii, ci de voinţă politică. Cel puţin din partea autorităţilor locale a Raionului Glodeni, avem o astfel de dorinţă pentru că avem cea mai mare rezervaţie din Republica Moldova care se numeşte Rezervaţia Pădurea Domnească”, a declarat Ţarigradschi.
Dacă în România, şi mai ales în Botoşani, atunci când vorbeşti de investiţii pentru dezvoltarea turistică a Prutului autorităţile îşi ascund impotenţa după „vai, dar este zonă de frontieră şi se investeşte greu!”, în Republica Moldova situaţia este cu totul alta şi reprezintă o lecţie pentru români. În timp ce basarabenii investesc în turismul din zona Prutului, la noi totul e încă la nivelul intenţiilor viitoare, fără ceva concret.
„Eu ca şi preşedinte sunt gata astăzi să depun către Guvernului Republicii Moldova documentaţia pentru crearea unei arii protejate transfrontaliere, urmează ca această dorinţă să o aibă şi Consiliul Judeţean Botoşani. Trebuie să parcurgem drumul acesta. Aici, pe Prut, se poate îmbina investiţia statului şi a investitorilor privaţi. În aprilie am demarat un proiect în valoare de cinci milioane lei moldoveneşti, adică aproape jumătate de milion de dolari, crearea unei zone turistice în apropiere de rezervaţia Pădurea Domnească lângă râul Prut. Este un prim pas, o investiţie mică. Investiţii de tipul acesta ar fi putut fi făcută şi de CJ Botoşani şi, cum se spune la noi la români, la moldoveni, pofta vine mâncând. Este nevoie de făcut primul pas, după aceea vor fi mulţi doritori”, a completat Ţarigradschi.
Liderul autorităţilor locale din Glodeni a spus că distanţa mare până la Marea Neagră a judeţului Botoşani şi a zonei Bălţi ar transforma zona lacului Stânca-Costeşti într-un adevărat punct de atracţie pentru foarte mulţi români şi basarabeni.
Din păcate şi la capitolul agricol autorităţile botoşănene au primit lecţii de la cele din Basarabia. Dacă după ’90 autorităţile locale şi cele centrale au permis distrugerea celor două fabrici de zahăr de la Bucecea şi Truşeşti, în Republica Moldova, la Glodeni, fabrica de zahăr a fost păstrată cu sfinţenie. Aceasta nu mai funcţionează la capacitatea la care a fost construită, dar există, asigură locuri de muncă şi produce zahăr.
„Noi fiind un producător de produse agricole ne interesează foarte mult colaborarea, în special în domeniul producerii şi comercializării zahărului. Noi avem una dintre cele mai mari fabrici de zahăr din Republica Moldova, la Glodeni. Ea funcţionează dar eu cred că o colaborare în zona respectivă ar fi un imbold mai bun pentru relansarea sa şi redimensionarea activităţii fabricii care lucrează la 15-20% din capacitatea de producţie. Noi am discutat aceste subiecte, urmează să facem paşi concreţi”, a precizat Valeriu Ţarigradschi.
banulbotosanean@yahoo.com
YM: banulbotosanean
(BanulBotosanean.ro)
