Direcția Județeană de Statistică a transmis un comunicat de presă cu datele provizorii per județ în urma Recensământului Populației și Locuințelor.
392.821 de botoşăneni îşi au reşedinţa obişnuită pe teritoriul judeţului Botoşani, potrivit rezultatelor provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor- runda 2021, desfăşurat în perioada 14 martie- 31 iulie 2022.
Comparativ cu recensământul din octombrie 2011, se remarcă o scădere de 19.805 persoane. Analiza datelor indică o migrare a populaţiei dinspre mediul urban către cel rural, dar ruralul apropiat de centrele urbane.
Numărul populației rezidente de sex feminin este de 197.437, în timp ce numărul bărbaţilor cu reşedinţa obişnuită în judeţul Botoşani este de 195.384.
Cei mai mulţi botoşăneni, 32.919, se încadrează în grupa de vârstă 50- 54 de ani, următoarea grupă de vârstă ca mărime fiind cea cu vârsta cuprinsă între 45 şi 49 de ani, cu 31.163 persoane.
Din punctul de vedere al mărimii populaţiei rezidente, judeţul Botoşani se situează pe locul 21 în ierarhia judeţelor precum şi municipiului Bucureşti.
Fenomenul de îmbătrânire a populației rezidente a României
Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, iar natalitatea în scădere este vizibilă pe fiecare categorie de vârstă a minorilor. Dacă în categoria de vârstă 15- 19 ani, se înregistrează o populaţie rezidentă de 26.228 de persoane, numărul copiilor scade treptat, ajungând la 21.689 de persoane în categoria 5-9 ani, respectiv 18.898 de copii cu vârsta între 0 şi 4 ani.
În cadrul Macroregiunii Nord-Est, judeţul Botoşani se situează pe penultimul loc ca număr de populaţie, în condiţiile în care judeţul Bacău numără 601.387 de persoane, iar Vaslui- 374.700.
Structura pe localități a populației rezidente a județului Botoşani
În ultimii zece ani, între cele două recensăminte, majoritatea județelor a scăzut ca dimensiune sub aspectul numărului de locuitori (39 din 42 de județe, inclusiv municipiul București). În aceeași categorie se încadrează și județul nostru.
Comuna cea mai mică din județ este Adăşeni cu 1.328 de locuitori (în scădere față de RPL 2011 când s-au recenzat 1.388 locuitori), păstrându-şi locul în ierarhia unităţilor administrativ- teritoriale ca număr de populaţie. Cea mai mare comună din județ este Mihai Eminescu care a crescut față de RPL 2011 cu 1.684 de persoane, de la 6.954 persoane în 2011 la 8.638 persoane în 2021.
Orașul Bucecea este cel mai mic oraș din judeţ ca număr de rezidenţi, cu 4.171 locuitori în 2021 față de 4.274 locuitori în 2011). Cel mai mare oraș din județ, conform rezultatelor provizorii ale RPL 2021, este Darabani, cu 11.948 de locuitori.
Municipiul- reşedinţă de judeţ numără 89.987 de persoane cu reşedinţa obişnuită în Botoşani, în scădere faţă de RPL 2011 când 106.847 de persoane declarau că au reşedinţa obişnuită în Botoşani. În privinţa municipiului Dorohoi, rezultatele RPL 2021 indică faptul că 22.893 de persoane declară că au reşedinţa obişnuită în cel de-al doilea municipiu al judeţului, comparativ cu 24.309 de persoane în 2011.
Tabel 1. Localitățile din județul Botoşani care nu au înregistrat modificări importante de populație între cele două recensăminte
| UAT | RPL 2021 rezultate provizorii | RPL2011 | creștere/ scădere 2021 față de 2011 | |
| persoane | % | |||
| Vlădeni | 4561 | 4560 | +1 | 0 |
| Broscăuţi | 2915 | 2928 | -13 | 0,4 |
| Conceşti | 1780 | 1761 | +19 | 1,1 |
| Dângeni | 3053 | 3033 | +20 | 0,7 |
Structura etnică și confesională a populației rezidente a judeţului Botoşani
La RPL 2021, înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcție de numărul total de persoane care și-au declarat etnia, limba maternă și respectiv religia și nu în funcție de numărul total al populației rezidente.
Figura 2. Structura populației din județul Botoşani după ponderea principalelor etnii
| Români | Romi | Ucraineni | Rusi – Lipoveni | Alte Etnii | Informatie Nedisponibila |
| 349889 | 4606 | 1587 | 587 | 347 | 35802 |
Potrivit liberei declarații a botoşănenilor care au declarat limba maternă, structura populației din județul Botoşani după acest criteriu se prezintă astfel: pentru 351.872 persoane, limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obișnuit în familie în perioada copilăriei. 3.210 persoane au declarat limba romani ca fiind limbă maternă, 1.154- limba ucrainiană, 417- limba rusă, 72 de persoane- limba italiană, 23 de persoane- limba maghiară. În cazul a 35.936 de rezidenţi botoşăneni, limba maternă nu a fost declarată.
În ce priveşte religia declarată de cei 392.821 de botoşăneni recenzaţi, 337.508 se declară ortodocşi, 11.164 de botoşăneni se declară penticostali, 1.125 de persoane sunt creştine după Evanghelie, 897 de botoşăneni sunt creştini de rit vechi, 769 de persoane se declară baptiste iar 547 de persoane sunt romano- catolice, potrivit religiei. De asemenea, 367 de botoşăneni declară că nu au religie, 306 botoşăneni se consideră atei, iar 97- agnostici.
| Ortodoxa | Penticostala | Adventista de Ziua a Saptea | Crestina dupa Evanghelie | Crestina de Rit Vechi | Alta religie | Fara religie/ Atei/ Agnostici | Informatie nedisponibila |
| 337508 | 11164 | 1671 | 1125 | 897 | 2344 | 770 | 37365 |
Structura populației rezidente pe stări civile
Din populația rezidentă a județului de 392.821 persoane, 186.389 persoane sunt căsătorite, iar 164.816 persoane nu au fost niciodată căsătorite. La nivelul judeţului Botoşani sunt 21.912 persoanele văduve precum şi 19.704 persoane divorţate. În calculul persoanelor necăsătorite au fost luate inclusiv cele din categoria de vârstă 0-14 ani.
Structura după nivelul de instruire absolvit
Din totalul populației rezidente a județului Botoşani, 176.528 de persoane au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici), 185.070 au un nivel scăzut (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 31.223 de botoşăneni au un nivel superior de educaţie.
Din punctul de vedere al ponderii populaţiei rezidente cu nivel superior de educație, judeţul Botoşani se situează pe locul 39 în ierarhia judeţelor, înaintea judeţelor Călăraşi şi Vaslui. Ca structură de vârstă, cele mai multe persoane cu un nivel scăzut de educaţie fac parte din categoria 60- peste 85 de ani, consecinţă a tipului de educaţie aflat în vigoare anterior anilor 60.
Structura populației după statutul activității curente
Populația activă[1] a județului Botoşani este de 151.085 de persoane, fiind compusă din 133.229 de persoane ocupate și din 17.856 de șomeri. Populația inactivă cuprinde 241.736 de persoane din care pensionarii și beneficiarii de ajutor social reprezintă aproape două treimi, iar elevii și studenții aproape o treime.
*
* *
RPL 2021 a fost al 13-lea recensământ din istorie și primul din România organizat integral în format digital. Întregul proces al colectării datelor s-a desfășurat cu asigurarea confidențialității și protecției depline a informațiilor.
Institutul Național de Statistică împreună cu structurile sale teritoriale mulțumesc populației României care a participat în număr foarte mare la procesul de recenzare. Această acțiune s-a desfășurat în condiții optime cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) care a oferit suportul tehnic și operațional. Recensământul s-a bucurat și de sprijinul activ al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) precum și de cel al primăriilor.
Pentru informații detaliate privind RPL2021, vă rugăm să consultați www.recensamantromania.ro
Precizări metodologice
RPL 2021 s-a realizat în conformitate cu recomandările Conferinței Statisticienilor Europeni pentru runda 2020 a recensămintelor populației și locuințelor[2] și ale Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind recensământul populației și locuințelor[3]. Prin regulamentele europene de implementare[4], pentru runda 2021, a Regulamentului nr. 763/2008 s-au actualizat aspecte precum: anul de referință al recensământului, programul datelor și metadatelor statistice, specificațiile subiectelor, dezagregările subiectelor, formatul tehnic al transmiterii datelor, modalitățile de realizare și structura raportului de calitate.
Conform acestor recomandări, populația rezidentă a României include:
- persoanele de cetățenie română, străină sau fără cetățenie cu reședința obișnuită[5] în România;
- persoanele cu cetățenie română care sunt membri ai personalului misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României în străinătate, membrii forțelor armate naționale staționate în restul lumii, personalul național al bazelor științifice naționale stabilite în afara teritoriului geografic al țării, persoanele de cetățenie română care sunt membri ai echipajelor navelor de pescuit, altor nave, aeronave și platforme plutitoare operând parțial sau în întregime în afara teritoriului economic.
Conform definiției internaționale, nu s-au cuprins în populația rezidentă a țării:
- persoanele de cetățenie română, străină sau fără cetățenie cu domiciliul în România plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puțin 12 luni sau cu intenția de a rămâne în străinătate o perioadă de cel puțin 12 luni: la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc. (persoane plecate pe perioadă îndelungată);
- persoanele de cetățenie străină sau fără cetățenie venite în România pentru o perioadă mai mică de 12 luni (persoane temporar prezente).
Nu au făcut obiectul recensământului și nu au fost înregistrate la recensământ următoarele categorii de populație: persoanele care nu dețin cetățenie română din cadrul reprezentanțelor diplomatice, consulare și comerciale sau al reprezentanțelor organizațiilor internaționale și nici membrii familiilor lor, personalul forțelor armate străine, personalul flotei comerciale navale și aeriene – cetățeni străini, care la momentul de referință al recensământului se află temporar pe teritoriul țării.
Au făcut obiectul recensământului, dar nu au putut fi înregistrate în chestionarele individuale următoarele categorii de persoane:
- persoane care au refuzat explicit sau tacit recenzarea, care nu au vrut să se auto-recenzeze și nici să primească vizita recenzorului (populație necontactată).
Procentajul persoanelor care nu s-au recenzat (fie prin autorecenzare, fie prin intermediul recenzorului) până la finalul zilei de 31 iulie 2022, ultima zi de recenzare, a fost de 4,8% din totalul populației rezidente de 19,05 milioane persoane.
După încheierea perioadei de colectare a datelor, conform art. 22 din O.U.G nr 19/2020, s-a realizat „asigurarea completitudinii datelor individuale privind persoanele” pentru circa 1 milion de persoane. Aceasta s-a realizat „prin imputare prin metode statistice, din surse statistice și administrative, pentru acele unități statistice pentru care nu există un formular completat cu date, în conformitate cu metodologia prevăzută la art. 9 alin. (4).” Metodologia de imputare statistică aplicată pentru recensământ a fost aprobată în iulie 2021, de către Comisia Centrală pentru Recensământul Populației și Locuințelor (CCRPL2021).
[1] La RPL2021 metodologia de determinare a populației ocupate și a celei aflate în șomaj a fost revizuită pentru a răspunde cerințelor Biroului Internațional al Muncii trasate prin Rezoluţia privind statistica muncii, a ocupării şi a subutilizării forţei de muncă – adoptată de cea de a 19-a Conferinţă Internaţională a Statisticienilor Muncii (ICLS) – Octombrie 2013(http://www.ilo.ch/wcmsp5/groups/public/–dgreports/–stat/documents/normativeinstrument/wcms_230304.pdf). Cea mai importantă modificare vizează excluderea din sfera ocupării a persoanelor care produc bunuri agricole destinate exclusiv sau majoritar auto-consumului care generează un impact sesizabil în special în sensul reducerii numărului populației ocupate și a celei active (precum și a ratelor de ocupare și activitate).
Din acest motiv rezultatele din RPL2021 nu sunt comparabile cu cele publicate la recensămintele anterioare.
[2] https://www.unece.org/fileadmin/DAM/stats/publications/2015/ECECES41_EN.pdf
[3] http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2019/02/REGULAMENTUL-763_2008.pdf
[4] Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/543 al Comisiei din 22 martie 2017 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind recensământul populației și al locuințelor, în ceea ce privește specificațiile tehnice ale tematicilor și ale defalcărilor lor;
Regulamentul (UE) 2017/712 al Comisiei din 20 aprilie 2017 de stabilire a anului de referință și a programului de date statistice și de metadate privind recensământul populației și al locuințelor prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului;
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/881 al Comisiei din 23 mai 2017 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind recensământul populației și al locuințelor în ceea ce privește modalitățile și structura rapoartelor de calitate precum și formatul tehnic pentru transmiterea datelor și de modificare a Regulamentului (UE) nr.1151/2010;
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1799 al Comisiei din 21 noiembrie 2018 privind stabilirea unei acțiuni statistice directe temporare pentru diseminarea tematicilor selectate ale recensământului populației și al locuințelor din 2021, geocodate la nivel de griduri de 1 km2
[5] Definită în conformitate cu prevederile din art. 2 lit. d) din Regulamentul (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iulie 2008 privind recensământul populaţiei şi al locuinţelor.
