Asociația ”Ridică-te și umblă” Botoșani, coordonată de Andreea Ursu, derulează în școlile din municipiu o campanie de conștientizare a normalității persoanelor cu dizabilități locomotorii.
Totul a început săptămâna trecută la Liceul Pedagogic ”Nicolae Iorga”, marți proiectul a continuat la Colegiul Național ”Mihai Eminescu”, iar miercuri la Școala nr. 7. Acestea sunt primele instituții de învățământ în care persoanele cu dizabilități s-au prezentat în fața elevilor și le-au povestit cum au căpătat dizabilitățile și cum li s-au schimbat viețile.
Ați auzit vreodată ce spun despre ele persoanele în scaun cu rotile sau într-un cadru? Știți cum se simt acele persoane când sunt în public și cei ”normali” le evită privirile? Credeți că știu autoritățile cât de greu le este acestor persoane să se deplaseze prin Botoșani și să aibă acces în diferite instituții?
”Salut! Numele meu este Gabi și în urmă cu mulți ani am căzut de la înălțime!”, este introducerea pe care Gabi o face atunci când vorbește pentru prima dată în fața unei clase de copii.
Și persoanele cu dizabilități le pun copiilor în față adevărul pe care de multe ori vrem să îl evităm, așa cum mulți încercăm să evităm privirile persoanelor cu handicap locomotor în zonele publice: oricine poate ajunge în această situație. Acesta este și motivul pentru care societatea trebuie să învețe să conștientizeze normalitatea persoanelor cu dizabilități.
”Am fost și eu ca voi… primele trei luni au fost groaznice, dar apoi îți dai seama că trebuie să lupți, trebuie să faci multă gimnastică și să faci tot ce poți să nu renunți”, a mai spus una dintre persoanele cu dizabilități care a avut curajul să meargă în fața elevilor.
Trecerea de la normalitate la scaunul cu rotile este diferită de la om la om. Unii dintre ei așa s-au născut, alții au căzut de la diferite înălțimi, alții au suferit accidente rutiere, iar alți au avut neșansa să beneficieze de o operație efectuată greșit.
Trăirile lor însă au foarte multe aspecte comune, iar puterea de luptă, tăria de a nu abandona, dorința de a trăi sunt doar câteva dintre ele.
”Din nefericire, oricine poate ajunge așa… dar eu l-am descoperit pe Dumnezeu și am învățat să cred!”, a precizat un alt membru al Asociației ”Ridică-te și umblă”.
”Astăzi, la fel, am avut parte de o poveste frumoasă, alături de copii frumoși și de doamnele învățătoare, care ne-au primit cu brațele deschise. Multumim doamnelor, Orășanu Daniela și Donosă Elena”, a declarat Andreea Ursu.
Proiectul derulat de Andreea Ursu în parteneriat cu unitățile de învățământ este o premieră în județul Botoșani și încearcă să schimbe măcar viitorul, dacă nu și prezentul, pentru statutul persoanelor cu dizabilități în urbea noastră.
Indiferența celor normali, celor sănătoși, este poate cel mai dureros aspect al vieților persoanelor ajunse în scaune cu rotile, pentru că această indiferență nu înseamnă doar evitarea privirilor în spațiile publice, ci și bătaia de joc în momentul în care la un magazin sau la o instituție publică rampa de acces este făcută ca pentru alpiniști, dar și în modul în care sunt amplasate rampele de acces la trecerile de pietoni, și a modului în care sunt ușile de la școli și grădinițe și până la blocurile cu apartamente.
00
