Instrucţiuni de completare a cererii unice de plată la APIA

Câmpurile aferente casetei gri de pe prima pagină sunt completate de către funcţionarul de la centrul
judeţean/local al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (A.P.I.A.) care primeşte formularul cererii
unice de plată. Acesta, după verificarea cererii, completează şi chenarul gri de pe pagina “Angajamente şi
Declaraţii” şi certifică efectuarea controlului vizual prin dată şi semnătură.
Numărul, data şi ora închiderii va fi preluată automat din aplicaţia IPA-online.
Codul unic de identificare al solicitantului din Registrul unic de identificare-RUI (element component al
Sistemului Integrat de Administrare și Control (I.A.C.S). este atribuit o singură dată de către A.P.I.A., fiind un
număr unic pentru fiecare fermier, generat de sistemul electronic de înregistrare conform Ordinului ministrului
agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 22/2011 privind reorganizarea Registrului fermelor, care devine Registrul
unic de identificare în vederea accesării măsurilor reglementate de Politica Agricolă Comună. Acesta se va
menţine în toate cererile adresate A.P.I.A. sau celorlalte instituţii aflate în coordonarea sau subordonarea
Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), după caz.
I. DATE DE IDENTIFICARE SOLICITANT/ EXPLOATAŢIE
Fermierii PERSOANE FIZICE ŞI FORME DE ASOCIERE SIMPLĂ FĂRĂ PERSONALITATE
JURIDICĂ
Completează pe pag. 1 a cererii unice de plată, în primul tabel următoarele câmpuri: numele
(01)/prenumele (02) şi codul numeric personal-CNP (03).
Pentru forma de asociere/organizare simplă, fără personalitate juridică, în baza Legii nr. 36/1991 privind
societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările şi completările ulterioare,
administratorul numit/desemnat înscrie în câmpul (04) denumirea formei de asociere simple şi datele sale
personale în câmpurile aferente: nume (01), prenume (02) și CNP (03).
Cod ţară şi număr act identitate (05) – completat de către solicitantul care nu are cetăţenie română, dar care
utilizează teren agricol în România, astfel: codul ţării din care provine (ex. Germania–DE), urmat de numărul
actului de identitate sau al paşaportului.
În cazul în care fermierul nu aplică personal, ci prin intermediul unui împuternicit, acesta din urmă
completează cererea unică de plată (câmpurile 01-05) cu datele de identificare ale titularului de cerere.
Renta viageră (06a) – fermierii care beneficiază de rentă viageră bifează cu un X caseta “DA”.
Beneficiarii rentei viagere pentru suprafeţele arendate/înstrăinate, conform Legii nr. 247/2005, cu
modificările şi completările ulterioare nu beneficiază de plăţi pentru terenul arendat/înstrăinat. Acest teren
nu face obiectul prezentei declaraţii.
Fond mutual (06b) – fermierii care sunt membri ai unui fond mutual (organizat conform cu prevederile
OUG 64/2013, privind înfiinţarea şi acreditarea fondurilor mutuale pentru gestionarea riscurilor în
agricultură şi acordarea de compensaţii financiare membrilor pentru pierderile economice generate de boli
și/sau dăunători la plante și animale, de un incident de mediu sau alți factori naturali, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr. 2/2014) bifează cu un X caseta “DA”. Fermierii care nu sunt
membri ai unui fond mutual bifează cu un X caseta “NU”. Obligatorie existența bifei pe una din casete.
Fermierii PERSOANE JURIDICE şi PFA (persoanele fizice autorizate) / ÎÎ (întreprinderea individuală) / ÎF
(întreprinderea familială):
Completează pe pag.1, în al doilea tabel următoarele câmpuri: denumire exploataţie (07) – de ex: S.C. Agroind
S.A., cod unic de identificare (CUI) (08) pentru societăţile înregistrate la Registrul comerţului sau Codul
fiscal (CF) pentru alte societăţi, nume (09) / prenume (10) şi CNP (11) administrator.
PFA/ ÎI/ ÎF prezintă la A.P.I.A. cont bancar activ aferent formei de organizare şi înregistrare (pe CUI).
Conform art. 7 alin.1 si 2 din O.U.G. nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către
persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările şi
completările ulterioare, persoanele fizice autorizate-PFA, întreprinderile individuale–ÎÎ şi cele familiale-IF
au obligaţia să solicite înregistrarea în Registrul comerţului şi autorizarea funcţionării înainte de începerea
activităţii. Aceste forme de organizare nu au personalitate juridică, deşi prezintă CUI. PFA sau
întreprinzătorul persoană fizică titular al ÎÎ înscrie: în câmpul (07) Denumire exploataţie/ PFA/ ÎÎ/ ÎF şi CUI
Anexa nr. 2
2
(08), precum şi nume (09), prenume (10) şi CNP (11) administrator / reprezentant. Reprezentantul
desemnat al IF, conform acordului de constituire, înscrie în câmpul (07) denumirea formei de organizare
şi CUI-ul întreprinderii familiale (08), precum şi datele sale personale în câmpurile: nume (09), prenume
(10), CNP (11). În cazul în care persoana fizică autorizată şi întreprinzătorul persoană fizică titular al
întreprinderii individuale (administratorul/reprezentantul desemnat) aplică prin intermediul unui împuternicit,
acesta completează cererea unică de plată cu datele de identificare ale administratorului de drept şi prezintă
delegaţia de împuternicire semnată şi ştampilată.
La câmpul 12 se completează Cod ţară şi nr. act identitate pentru administratorul persoanelor juridice cu
altă cetățenie.
Tip de organizare (13) – se completează codul corespunzator, conform tabelului nr. 2 din prezenta. PFA /
ÎÎ / ÎF nu completează acest câmp.
Câmpul 14 se completează de către toți fermierii care dețin cod CAEN înscris în certificatul de înscriere la
ONRC.
Fermierii care dețin cod CAEN din care rezultă că activitatea agricolă este activitate principală, prevăzută în
Anexa la Ordinul Preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 337/2007, privind actualizarea Clasificării
activităţilor din economia naţională – CAEN, cu modificările și completările ulterioare, la Diviziunea 01,
Grupele 011 – 016 sunt fermieri activi, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (2) din OUG 3/2015.
SEDIUL SOCIAL AL SOCIETĂŢII / ADRESA DE DOMICILIU
Persoanele fizice completează adresa domiciliului stabil, iar cele juridice adresa sediului social al
societăţii: câmpurile (15) – (25). În câmpul 16.1 se completează oraș sau comună iar în câmpul 16.2 se
completează și satul dacă este cazul.
SEDIUL EXPLOATAȚIEI/GOSPODĂRIEI (câmpurile 26-36) Sediul exploatației/gospodăriei este locul de
deținere a animalelor și/sau a celorlalte mijloace de producție (spații de depozitare, utilaje agricole,
depozit de carburanți, depozite de îngrășăminte chimice, etc.). Se completează de către beneficiarii al
căror sediu al exploatației/gospodăriei este diferit de sediul social al societății sau de adresa de domiciliu.
În câmpul 27.1 se completează oraș sau comună iar în câmpul 27.2 se completează și satul dacă este cazul.
COORDONATE BANCARE (câmpurile 37 – 39)
ÎMPUTERNICIT (pentru cazurile în care cererea este depusă prin împuternicit):
În câmpurile 40-43 sunt completează numele și prenumele, CNP-ul și numărul și data
împuternicirii/procurii notariale ale persoanei împuternicite de către titular să depună cererea unică de plată
în numele solicitantului de plată.
DATE DESPRE EXPLOATAŢIA AGRICOLĂ/GOSPODĂRIE:
A. DATE DESPRE SECTORUL VEGETAL
În câmpul (44), solicitantul înscrie numărul total de hectare (cu două zecimale) utilizate (suprafața totală a
parcelelor eligibile şi neeligibile). În câmpul (45), solicitantul trece numărul total de hectare (cu două
zecimale) pentru care solicită sprijin.
În ceea ce priveşte utilizarea apei pentru irigaţii, în câmpul (46) solicitantul bifează obligatoriu DA sau NU,
după caz. În cazul în care beneficiarul utilizează apa pentru irigații, are obligația de a le prezenta la
APIA, la data depunerii cererii unice de plată, documentele doveditoare privind dreptul de utilizare a
apei pentru irigații, eliberate de OUAI unde fermierul este membru, ANIF, Administrația Națională
”Apele Române”.
B. DATE DESPRE SECTORUL ZOOTEHNIC
Câmpul (47) se completează de către solicitant cu numărul de animale pe care le deţine (împreună cu toti
membrii gospodăriei, după caz), în măsura în care aceștia contribuie la activitatea agricolă a
solicitantului, precizând numărul şi speciile acestora
CODUL (CODURILE) EXPLOATAȚIEI/ILOR ZOOTEHNICE ALE MEMBRILOR
FERMEI/GOSPODĂRIEI (câmpul 48). RO… este codul de identificare al exploatației în Registrul
Național al Exploatațiilor (RNE), așa cum este definit la art. 15 din Norma sanitară veterinară pentru
implementarea procesului de identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor,
aprobată prin Ordinul Președintelui ANSVSA nr. 40/ 2010, cu modificările și completările ulterioare.
3
Solicitantul are obligația de a declara toate codurile de exploatație atribuite în RNE pentru ferma sa sau
pentru membrii gospodăriei din care acesta face parte, în măsura în care aceștia contribuie la activitatea
agricolă a solicitantului.
GOSPODĂRIA este formată din totalitatea membrilor de familie, a rudelor sau a altor persoane care
locuiesc şi gospodăresc împreună, având buget comun, şi care, după caz, lucrează împreună terenul sau
întreţin animalele, consumă şi valorifică în comun produsele agricole obţinute. Gospodăria poate fi
formată şi dintr-un grup de două sau mai multe persoane între care nu există legături de rudenie, dar
care declară că, prin înţelegere, locuiesc şi se gospodăresc împreună, conform art. 1 alin. (3), lit. e) din
Normele tehnice de completare a registrului agricol pentru perioada 2010–2014, aprobate prin Ordinul
MADR/MAI/MFP/INS nr. 95/153/1998/3421/2010 pentru aprobarea.
Atenţie !!! În cazul în care în aceeași gospodărie sunt mai mulți solicitanți de plăți și fiecare din aceștia dețin
exploatații zootehnice, codurile de exploataţie se declară în mod individual de către fiecare dintre solicitanți
în fiecare dintre cererile unice de plată.
Se vor completa și CNP-urile membrilor fermei/gospodăriei aferente codurilor de exploatație. Aceste
informații sunt declarate de membrii fermei/gospodăriei, numai în măsura în care contribuie la activitatea
agricolă a solicitantului prin cererea de plată depusă la APIA.
Partea II. A – DECLARAŢIE DE SUPRAFAŢĂ:
Fermierul datează, semnează, ştampilează, după caz părţile II.A, II.B, II.C, II.D.
„Parcelă agricolă” – o suprafață continuă de teren agricol, care face obiectul unei declarații din partea unui
singur fermier, cu aceași categorie de folosință, pe care se cultivă o singură grupă de culturi, în conformitate cu
art. 67 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013. Trebuie declarate toate parcelele agricole pe care
fermierul le utilizează, indiferent dacă acestea sunt sau nu sunt eligibile pentru sprijin, solicitate şi
nesolicitate la plată şi pe care trebuie să respecte cerinţele de ecocondiţionalitate.
„Hectar eligibil” – suprafaţa agricolă utilizată pentru o activitate agricolă din cadrul unei exploataţii.
Suprafeţele sunt considerate ca fiind hectare eligibile, numai dacă sunt conforme cu definiţia hectarului eligibil
pe tot parcursul anului calendaristic, cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau a unor circumstanţe excepţionale.
Completarea II. A Declarația de suprafață 2015
În campania 2015, fermierii completează cererea unică de plată, folosind aplicaţia IPA On-line şi realizează
electronic operaţiunea de digitizare a parcelelor şi actualizare a declaraţiei de suprafaţă conform Manualului de
utilizare IPA Online (accesibil în aplicaţie). La actualizarea digitizării parcelelor în aplicaţia IPA On-line
2015, fermierii care anterior au fost controlaţi pe teren clasic sau prin metoda teledetecţiei vor utiliza în
mod obligatoriu rezultatele controalelor, prin activarea straturilor de măsurători şi se vor asigura că
suprafaţa declarată este conformă cu suprafaţa utilizată.
Pentru fiecare parcelă se specifică: judeţul (indicativul judeţului), localitatea/comună/oraş, codul SIRUTA al
localităţii, numărul blocului fizic în care este localizată parcela agricolă. Numărul parcelei agricole – este un
număr serial atribuit de către fermier parcelelor agricole în cadrul blocurilor fizice. Parcelele se
numerotează cu numere de la 1 la n. Din campania precedentă se păstrează numerotarea parcelelor
agricole. Parcelele primite prin transfer în anul precedent primesc număr de la n+1.
Se generează fişiere PDF cu parcelele digitizate care însă nu se tipăresc şi nu se ataşează la dosar, fiind stocate
în serverul APIA. Fermierul poate solicita asistenţă centrelor APIA în vederea realizării unei identificări
corecte a parcelelor. Atenţie! Dacă fermierul are cunoştinţă sau se observă pe imagine elemente neeligibile
incluse în suprafaţa parcelelor digitizate şi implicit în declaraţia de suprafaţă 2015, fermierul trebuie să le
excludă pentru a nu fi supus sancţiunilor
Cod Categorie de folosinţă – se indică categoria de folosinţă a parcelei, conform tabelului nr. 3. Suprafaţa
agricolă eligibilă are următoarele categorii de folosinţă:
TA (teren arabil) – „terenuri arabile” înseamnă terenuri cultivate în scopul producţiei agricole sau suprafeţe
disponibile pentru producţia agricolă dar lăsate pârloagă, indiferent dacă terenul respectiv este sau nu ocupat cu
sere, solarii sau alte mijloace de protecție fixe sau mobile; Terenul necultivat (cod 970) “pârloagă” înseamnă
teren arabil necultivat, lăsat în repaus pentru refacere timp de 1an, pe același amplasament, întreținut în bune
condiții agricole și de mediu;
4
PP (pajişti permanente-păşuni şi fâneţe) – „pajiști permanente” înseamnă păşuni permanente şi fâneţe
permanente care reprezintă terenuri consacrate producţiei de iarbă şi de alte plante furajere erbacee cultivate
sau spontane care nu au făcut parte din sistemul de rotaţie a culturilor din exploataţie timp de cel puţin cinci ani;
această noţiune poate include şi alte specii, precum arbuştii şi/sau arborii, bune pentru păşunat, cu condiţia ca
iarba şi alte plante furajere să rămână predominante;
„iarbă sau alte plante furajere erbacee” înseamnă toate plantele erbacee care se găsesc în mod obişnuit pe
pajiști permanente naturale sau care sunt incluse în mod normal în amestecurile de seminţe pentru pajiști și pot
fi utilizate în hrana animalelor
VII (vii) – terenul plantat cu vii şi pepiniere viticole. Acestea sunt culturi permanente;
CP (culturi permanente) – “culturi permanente” înseamnă culturi care nu sunt incluse în sistemul de rotaţie a
culturilor, altele decât pajiştile permanente, cultivate pentru o perioadă de mai mulți ani.
„Pepiniere” înseamnă următoarele suprafeţe cu plante tinere lemnoase cultivate în aer liber, destinate plantării
ulterioare: (i) pepiniere viticole şi vii-mamă pentru portaltoi; (ii) pepiniere de pomi fructiferi şi de fructe de
pădure; (iii) pepiniere de plante ornamentale; (iv) pepiniere comerciale de arbori de pădure, cu excepţia
arborilor pentru nevoile proprii ale exploataţiei, crescuţi în zona împădurită; (v) pepiniere de arbori şi arbuşti
pentru plantarea în grădini, parcuri, pe marginea drumurilor, pe rambleuri cum ar fi, dar fără a se limita la:
plante pentru garduri vii, trandafiri şi alţi arbuşti ornamentali, conifere ornamentale, precum şi portaltoii
acestora şi materialul săditor;
„Specii forestiere cu ciclu scurt de producţie” înseamnă suprafeţe plantate cu specii de arbori încadrate la codul
NC 06 02 9041; sunt considerate zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie zonele cu plantații de
salcie (Salix L), Plopul alb (Populus alba) și Plopul negru (Populus nigra), Salcâmul (Robinia pseudoacacia)
care contribuie la ZIE (zone de interes ecologic).
Pentru parcelele agricole pentru care fermierul nu solicită sprijin, se completează codurile categoriei de
folosinţă: TAn, PPn, VIn, CPn. A nu se confunda parcelele pentru care nu se solicită sprijin cu parcelele
a căror suprafață este sub limita de eligibilitate.
Numărul parcelă/cultură reprezintă numărul parcelei, urmat de simbolul parcelei dat în ordine de
caracterele (literele) alfabetului (1a; 1b; 1c….). Cultura şi codul corespunzător culturii – se indică conform
Anexei (tabelul nr. 1).
În câmpul 15 declarația de suprafață va conține informații privind întocmirea Anexei 17b.
Dacă fermierul intenționează să cultive culturi de toamnă (zone cu strat vegetal) care să contribuie la
asigurarea proporției pentru zone de interes ecologic (ZIE) acestea se vor declara în coloanele 17, 18
utilizând codurile din tabelul nr. 1. Lista culturilor succesive considerate zone cu strat vegetal care
contribuie la ZIE este cuprinsă în tabelul nr. 5.
Pajiştile permanente utilizate în comun de mai mulţi fermieri sunt suprafeţele de pajişti în interiorul cărora nu
există nici o delimitare naturală sau artificială, iar animalele păşunează liber sau se coseşte pe întreaga suprafaţă
a pajiştii în cauză. Această suprafaţă poate coincide sau nu cu suprafaţa blocului fizic.
Atenţie! Dacă la controlul la faţa locului A.P.I.A. descoperă o neregularitate/neconformitate, fermierii
care utilizează suprafaţa de pajişte în comun pot suporta sancţiunea.
Pentru pajiştile permanente se vor completa următoarele coduri, după caz:
Codul 603 – Pajişti permanente comunale utilizate în comun: se completează de către toţi fermierii care
utilizează în comun pajiştile permenante contractate de la UAT.
Codul 604 – Pajişti permanente utilizate în comun: se completează de către toţi fermierii care utilizează în
comun pajiştile permanente care nu sunt însă contractate de la UAT.
Codul 605 – Pajişti permanente comunale utilizate individual: se completează de către fermierii care
utilizează individual suprafaţa de pajişti permanente contractată de la UAT.
Codul 606 – Pajişi permanente utilizate individual: se completază de către fermierii care utilizează individual
suprafaţa de pajişti permanente care nu este contractată de la UAT.
Codul 607 – Fâneţe utilizate individual.
Codul 608 – Fâneţe comunale utilizate individual (teren luat în concesiune/ închiriere de la UAT).
Codul 660 – Livada tradiţională utilizată extensiv prin păşunat şi/sau cosit.
5
Codul 661 – Livada tradiţională utilizata ca fâneaţă.
Pachetul 2 se poate aplică doar în combinaţie cu pachetul 1 pe aceeaşi suprafaţă. P2 se aplică pe categoria de
folosinţă pajişti permanente-PP, dar numai pe acele pajişti utilizate ca fâneţe. În acest sens, fermierul va utiliza
în declaraţia de suprafaţă doar codurile de cultură 607, 608, 661 după caz.
Fermierii care solicită pachetul 1 (fără pachetul 2) – M10, pot utiliza în declaraţia de suprafaţă toate codurile de
cultură din cadrul categoriei de folosinţă PP, după caz.
Fermierii care solicită pachetele 3, 6, 8 din M10 vor utiliza în declaraţia de suprafaţă codul de cultură
603/604/605/606, 607, 608, după caz.
Fermierii care solicită P6 din cadrul M11 vor utiliza în declaratia de suprafaţa codurile de cultură: 605, 606,
607, 608, după caz (aşadar, nu poate fi accesat pe PP utilizate în comun).
Eligibile pentru pachetele 1 şi 2 ale M10 vor fi numai livezile tradiţionale care sunt utilizate ca pajişti
permanente prin cosit şi/sau păşunat în cazul pachetului 1 şi utilizate ca pajişti permanente prin cosit în cazul
pachetului 2, parcelele eligibile având dimensiunea minimă de 0,3 ha.
Pentru pachetul 5 din M10 se vor utiliza doar codurile de cultură de la 115 la 130 din tabelul nr. 1.
Pentru pachetul 2 din M11.1/M11.2 şi respectiv 5.2 din M214, categoria de folosinţă a terenului este numai TA.
Terenul necultivat (cod 970) nu eligibil pentru M11 şi nici pentru variantele de pachet 5-agricultură ecologică
din M214.
Culturile ce pot fi înfiintate ca plante energetice nonalimentare (nonagricole) sunt:
Cod 953 – Populus sp. (plop hibrid energetic), Salix viminalis „energo” (salcie energetică), Cynara cardunculus
(anghinare), Miscanthus giganteus (iarba elefantului), Panicum virgatum ( mei – cultură permanentă),
Paulownia tomentosa (Copacul Prinţesei), Arundo donax (stuf gigant), Jatropha cuniax (arbust de petrol),
Euphorbia lathyris şi Euphorbia tiriculli (Laptele câinelui), Helianthus tuberosus L. (Topinambur), Sorghum
saccharatum (sorg zaharat), Carthamus tinctorius (şofrănel) şi altele asemenea.
Cod 214 – Planta energetică Camelina sativa (inişor) se înscrie la „Alte plante industriale”.
Pentru parcelele de vii defrişate, dacă fermierul nu a înfiinţat altă cultură, completează codul 966
(suprafaţa defrişată prin schema de defrişare a plantaţiilor viticole). Fermierii care au înfiinţat altă cultură
după defrişare, înainte de depunerea cererii unice de plată, completează codul culturii respective
conform Tabelului nr. 1 din Anexa, iar în aplicatia IPA On-line bifează dacă parcelele solicitate provin din
suprafeţe care au beneficiat de schema de defrişare. Pentru parcelele de vii înfiinţate prin programul de
restructurare/reconversie, fermierii completează codul 965.
Pentru accesarea schemelor de sprijin cuplat, solicitanţii vor completa codurile culturilor aferente
acestor scheme conform tabelului nr. 7, coduri ce se regăsesc şi în tabelul nr. 1.
În situaţia în care solicitantul care utilizează teren agricol din sere şi solarii şi aplică pentru alte scheme
decât sprijinul cuplat completează codul 971 „teren sub sere şi solarii cultivat”.
Total suprafaţă agricolă utilizată reprezintă numărul total de hectare utilizate pe exploataţie (parcelele
eligibile şi neeligibile). Total suprafaţă agricolă solicitată pentru sprijin reprezintă numărul total de
hectare pentru care se solicită sprijin.
Semnătura titularului de cerere, reprezentant/administrator desemnat/împuternicit – după caz, semnează
persoana în cauză. În caz de împuternicire, împuternicitul îşi înscrie numele şi prenumele în clar şi
datează. Declaraţia de suprafaţă se tipăreşte, se datează, se semnează şi se ştampilează după caz. La centrul
APIA fermierul ia la cunoștință și semnează angajamentele.
Măsuri de dezvoltare rurală (coloanele 9,10,11):
La completarea declaraţiei de suprafaţă în IPA, în coloana 9, fermierul va selecta pentru fiecare parcelă codul
corespunzător pachetului/subpachetului/variantei sau combinaţiilor permise ale acestora, prevăzute în tabelul
nr. 9. Coloanele 10 şi 11 vor fi completate automat de către sistem dacă parcela îndeplineşte condiţiile necesare
şi fermierul a aplicat bifa de solicitare aferentă submăsurii/măsurii.
Măsura 10:
Pentru toate pachetele din M10 nu este permisă solicitarea plăţilor de agromediu pe fracţiuni de parcelă.
Dacă până la termenul limită de depunere a cererii de plată, fermierii solicită sprijinul aferent pachetului 4
pentru o suprafaţă diferită de suprafaţa parcelei agricole, înscriu două parcele (ex: dacă pentru celelalte scheme
se solicită sprijin pentru suprafaţa de 10 ha, iar pentru P4 se solicită sprijin numai pentru 5 ha, aceasta din urmă
va constitui o altă parcelă).
6
În cazul pachetului 5 se vor utiliza în proporţii egale soiurile/hibrizii cu precocităţi diferite ale culturilor
porumb, sorg, floarea soareluii, soia conform tabelului nr. 1. Proporţiile egale se calculează ţinând cont de
suprafaţa totală angajată pe fiecare cultură, indiferent dacă utilizarea celor două tipuri de hibrizi/soiuri se face
pe parcele/subparcele distincte. Având în vedere că P5 se accesează la nivel de parcelă, dacă fermierul înscrie
unul dintre codurile de cultură de la 115-130 (tabelul nr. 1) pe o subparcelă, obligatoriu celelate subparcele ale
parcelei respective trebuie să aibă culturi eligibile P5 cu utilizarea în proporţii egale a soiurilor/hibrizilor cu
precocităţi diferite. Condiţia de eligibilitate ,,în cadrul fermei suprafeţe arabile mai mici de 10 ha”, vizează
suprafeţele de teren arabil eligibile, neeligibile, solicitate şi nesolicitate la plată (TA şi TAn).
Dacă până la termenul limită de depunere a cererii de plată, fermierii solicită sprijinul aferent P5 pentru o
suprafaţă diferită de suprafaţa parcelei agricole, obligatoriu se înscriu două parcele pe care trebuie să fie
respectată condiţia de proporţii egale a celor doi hibrizi pentru fiecare cultură.
În situatia în care, într-o campanie, pe o parcelă cu angajament pentru pachet 7, a fost înfiinţată cultura de
porumb (ex. 2013), în campania următoare suprafaţa nerecoltată de minim 5% şi maxim 10% este eligibilă
pentru agromediu doar dacă sunt respectate normele de ecocondiţionalitate, indiferent de cultura existentă pe
suprafaţa respectivă. În anul de angajament, care urmează anului în care a fost înfiinţată cultura de porumb (ex.
2014), fermierii trebuie să declare o parcelă cu două subparcele, având coduri de cultură diferite. Ulterior (ex.
2015), parcela trebuie reîntregită cu cultura eligibilă P7.
Pachetul 8 nu este condiţionat de respectarea criteriului de eligibilitate privind suprafaţa parcelei şi/sau a
exploataţiei, plata aferentă acestui pachet nefiind una pe suprafaţă. In acest caz, condiţia de eligibilitate privind
suprafaţa este aceea ca în declaraţia de suprafaţă să fie înscrise parcele cu categoria de folosinţă pajişti
permanente (PP şi PPn), pe care să se asigure încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha. În calculul UVM/ha, se vor
lua în considerare şi parcelele cu categoria de folosinţă pajişti permanente, înscrise în declaraţia de suprafaţă
2015 de către fermier ca livezi tradiţionale utilizate extensiv prin cosit şi/sau păşunat. De asemenea, suprafeţele
de pajişti permanente care se iau în calculul UVM/ha pot fi eligibile, neeligibile, solicitate şi nesolicitate la
plată.
Nu se deschide un nou angajament, cel iniţial continuând până la expirarea celor 5 ani, dacă fermierul declară
un număr de animale/rasă de până în 20% din numărul de animale/rasă determinat în primul an de angajament.
Dacă procentul menţionat la alin. 1 este depăşit, fermierul deschide un nou angajament pentru întregul număr de
animale/rasă pentru o perioadă de 5 ani începând cu anul în care angajamentul a fost înlocuit. Vechiul
angajament se urmăreşte până la împlinirea celor 5 ani.
Măsura 11:
Pentru toate pachetele din M11 nu este permisă solicitarea plăţilor pe fracţiuni de parcelă.
Fiecare parcelă din cadrul pachetelor din M11 trebuie să fie înscrisă în declaraţia de suprafaţă ca parcelă
distinctă pe toată perioada angajamentului (nu se aplică mai multe pachete ale acestei măsuri pe aceeaşi
parcelă). Ex. pe o parcela cu nr. 1 nu se poate aplica pe subaparcela 1a pachetul 1 (Culturi agricole pe terenuri
arabile, inclusiv plante de nutreţ) şi pe subparcela 1b pachetul 5 (Plante medicinale şi aromatice). Această
condiţie este valabilă pentru ambele submăsuri. Nu se pot aplica pe aceeaşi parcelă pachete din cadrul
submăsurii 11.1 şi submăsurii 11.2 sau variantele de pachet 5 din Măsura 214 –PNDR 2007-2013. Pe perioada
angajamentului este permisă pe aceeaşi parcelă rotaţia culturilor de la un an la altul între pachetele 1, 2 şi 5, dar
numai în cadrul fiecărei submăsuri (11.1, 11.2). Este permisă pe aceeaşi parcelă rotaţia culturilor de la un la
altul între variantele de pachet 5.1, 5.2 şi 5.5 din M214.
În cazul în care pe o subparcelă a fost declarată sau determinată o cultură neeligibilă pentru pachetul
solicitat atât pentru M10, cât şi pentru M11, întreaga parcelă este respinsă la plată.
Partea II.B – DECLARAȚIA ZONE DE INTERES ECOLOGIC (ZIE) 2015:
Conform art. 17 alin. (5) din Regulamentul UE nr. 809/2014: “Beneficiarul identifică și declară fără echivoc
suprafața fiecărei parcele agricole și, dacă este cazul, tipul, dimensiunea și localizarea zonelor de interes
ecologic. În ceea ce privește plata pentru ecologizare, beneficiarul specifică, de asemenea, utilizarea parcelelor
agricole declarate”. Pentru identificarea, delimitarea și digitizarea zonelor de interes ecologic (ZIE), solicitanții
vor folosi II B Declarația zone de interes ecologic (ZIE) – 2015.
Conform prevederilor art. 43.1 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013: Fermierii care au dreptul la o plată în
cadrul schemei de plată unică pe suprafață (SAPS) aplică pe toate hectarele lor eligibile practicile agricole
7
benefice pentru climă și mediu sau practici echivalente. Practicile agricole benefice pentru climă și mediu se
referă la diversificarea culturilor, menținerea suprafețelor de pajiști permanente, zone de interes ecologic.
Pentru terenul arabil al exploatației > 15 ha, solicitantul plăților în cadrul schemelor SAPS și practici agricole
benefice pentru climă și mediu trebuie să se asigure că începând cu 1 ianuarie 2015 un procent de cel puțin 5%
din terenul arabil declarat este acoperit de ZIE, conform prevederilor art. 46 alin. (1) din Regulamentul (UE)
1307/2013.
Zonele de interes ecologic (ZIE) trebuie să se afle pe terenul arabil al exploatației, cu excepția elementelor de
peisaj și a zonelor de protecție (tampon) care pot fi adiacente terenului arabil declarat, conform prevederilor art.
46 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013.
Această declaraţie se completează de către solicitanții care utilizează mai mult de 15 ha de teren arabil, cu
informațiile corespunzătoare, folosindu-se codurile ZIE conform tabelului nr. 4. Delimitarea și digitizarea
zonelor de interes ecologic se face în aplicația IPA – Online. După declararea acestor zone (terase, elemente de
peisaj, zone tampon, specii forestiere, terenuri agricole împădurite) și aplicarea factorilor de conversie și
ponderare, se calculează total suprafață ZIE (1). Suprafața ZIE poate fi asigurată și prin declararea în Declarația
de suprafață a culturilor succesive – zone cu strat vegetal (culturi de toamnă) și culturi fixatoare de azot (din
tabelul nr. 6) care pot determina suprafața ZIE (2). Totalul acestora reprezentând TOTAL SUPRAFAȚĂ ZIE
se va raporta la total suprafață teren arabil din Declarația de suprafață pentru calculul % ZIE din total arabil.
În aplicaţia IPAonline, formularul II.B.-Declaraţia zone de interes ecologic (ZIE) – 2015 este afişat la
declararea unei suprafeţe de teren arabil mai mari de 15 ha. Pentru suprafeţe de teren arabil mai mici de 15 ha
este afişat mesajul “Este recomandat a se declara zonele de interes ecologic (ZIE) ”. Fermierii care exploatează
suprafețe de teren arabil mai mici de 15 ha trebuie să declare ZIE (terase, zone tampon și elemente de peisaj)
amplasate pe terenul exploatației.
Secțiunea II. B. Declarația zone de interes ecologic (ZIE) 2015 cuprinde și excepțiile de la zone de interes
ecologic, respectiv modalitatea de calcul a proporțiilor de culturi care contribuie la înverzire din total
arabil/agricol, astfel încăt să se asigure eligibilitatea pentru practicile agricole benefice pentru climă și mediu.
În declaraţia menţionată, identificatorul ZIE nu se completează pentru culturi succesive pentru strat vegetal
şi pentru culturi fixatoare de azot.
În aplicaţia IPA-online, se va afişa după caz un mesaj de forma „Vă încadrati la excepție ZIE” sau ”Nu vă
încadrați la excepție ZIE”
Completarea automată a secțiunii II.C Calcul pondere culturi pentru diversificarea culturilor 2015:
Solicitanţii vor declara culturile completând partea II.A Declarația de suprafață 2015, iar calculul privind
respectarea diversificării culturilor se va face în centralizatorul II.C.Calcul pondere diversificarea culturilor
2015. Pentru asigurarea pe toate hectarele eligibile pentru plată a practicilor agricole benefice pentru climă și
mediu pentru suprafaţa arabilă de peste 10 ha solicitantul trebuie să facă diversificarea culturilor.
Se consideră cultura principală cultura preponderentă ca mărime suprafaţă care cuprinde una sau mai multe
culturi aparținând aceluiași gen botanic, iar cultură secundară cultura următoare ca mărime suprafaţă care
cuprinde una sau mai multe culturi aparţinând aceluiaşi gen botanic..
În aplicaţia IPA online, formularul II.C. Calcul pondere diversificarea culturilor – 2015 este afişat la declararea
unei suprafeţe de teren arabil mai mari de 10 ha. Pentru suprafeţe de teren arabil mai mici de 10 ha este afişat
mesajul “ Nu este necesară diversificarea culturilor”.
II.C. Calcul pondere diversificarea culturilor – 2015: cuprinde și excepțiile de la diversificarea culturilor,
respectiv modalitatea de calcul a proporțiilor de culturi care contribuie la înverzire din total arabil/agricol astfel
încăt să se asigure eligibilitatea pentru plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu.
Completarea II.D. Calcul pentru fermele care beneficiază implicit de schema de Plată pentru practice
agricole benefice pentru climă și mediu
Se completează în aplicaţia IPA-online Formularul II.D. Calcul pentru fermele care beneficiază implicit de
schema de Plată pentru practice agricole benefice pentru climă și mediu conform art. 43 alin. (10) și (11)
Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, astfel:
Pentru fermele la care suprafaţa este ocupată în totalitate de culturi permanente (100% în coloana 1) în
aplicaţia IPA-online nu se afişează tabelul II.C. Calcul pondere culturi pentru diversificarea culturilor.
8
Acestea se califică implicit pentru schema de Plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi
mediu.
Pentru fermele la care suprafaţa este acoperită în totalitate cu agricultură ecologică – pachetele de
agromediu (100% în coloana 2), în aplicaţia IPA-online nu se afişează tabelul II.C. Calcul pondere
culturi pentru diversificarea culturilor. Acestea se califică implicit pentru schema de Plată pentru
practici agricole benefice pentru climă şi mediu.
Pentru fermele la care suprafaţa nu este acoperită în totalitate cu agricultură ecologică-pachete de
agromediu (< 100% în coloana 2), dacă suprafaţă de teren arabil este mai mare de 10 ha, se afişează
tabelul II.C. Calcul pondere culturi pentru diversificarea culturilor, după caz.
Dacă cel puţin o parcelă se află în zone cu SCI/SPA, se bifează automat în coloana Suprafaţa Directiva
habitate 92/43/CE, Directiva apă 2000/60/CE, Directiva conservare păsări sălbatice 2009/147/CE cu „da” .
În această situaţie, fermierul trebuie să prezinte documente din care să reiasă că poate aplica practici
agricole benefice pentru climă şi mediu compatibile cu obiectivele acestor directive, respectiv că poate
desfăşura activitate agricolă.
Partea III. – DECLARAŢIE PRIVIND SECTORUL ZOOTEHNIC PENTRU CARE SE SOLICITĂ
PLĂŢI-2015:
Declarația privind sectorul zootehnic pentru care se solicită plăți se efectuează pentru animalele deținute în
cadrul exploatațiilor zootehnice. Beneficiarii plăților care se acordă în sectorul zootehnic sunt proprietarii de
animale din cadrul exploatațiilor cu cod ANSVSA.
În partea a III-a la punctul 49 se completează datele referitoare la adresa fiecărei exploatații zootehnice (cu cod
ANSVSA) în cadrul cărora sunt înregistrate animalele pentru care se solicită plata.
La punctul 50 din cerere se completează adresa/adresele locației/locațiilor în care se vor ține animalele în
perioada de reținere, pentru ANT ovine și caprine și pentru SVC în sectorul zootehnic (ovine, caprine, vaci de
lapte, bivolițe de lapte, vaci din rase de carne și vaci metise cu rase de carne).
La punctul 51 se va completa cantitatea de lapte comercializată pentru care se solicită ajutor național
tranzitoriu – specia bovine, în sectorul lapte. Cantitatea de lapte se înscrie în tone pentru categoriile „livrat” și
“vândut” pentru fiecare exploatație în parte pentru care are alocată cotă în Sistemul de administrare a cotelor de
lapte și pentru fiecare an de cotă de referință (2012-2013, 2013-2014, 2014-2015). La completarea aceastei
secțiuni fermierul are posibilitatea de a consulta fișierul din sistemul de administrare al cotelor de lapte care
conține informații privind cantitatea de lapte comercializată în anii de cotă 2012-2013, 2013-2014 și 2014-2015.
La punctul 52 din cerere se completează listele cu animalele pentru care se solicită subvenții pentru fiecare
specie (bovine, ovine, caprine) și pentru fiecare exploatație în parte. Lista cu animale va cuprinde informații
referitoare la specie, sex, data nașterii, vârstă și tipul de plată solicitat. Se vor completa automat listele cu
animale prin suprapunerea informațiilor de la punctul 49 cu Baza Națională de Date (Registrul Național al
Exploatațiilor) astfel încât listele de la punctul 50 vor conține toate animalele potențial eligibile pentru fiecare
specie în parte și pentru fiecare tip de plată în parte. Solicitantul are posibilitatea să modifice lista completată
automat. Pentru sprijinul cuplat listele de animale vor cuprinde numărul maxim de animale la nivelul căruia se
face plata pentru fiecare categorie în parte.
La punctul 55, solictantul înscrie specia, rasa şi numărul de capete de femele adulte pentru care se
solicită sprijinul aferent P8-M10, precum şi CUI-ul asociaţiei acreditate de ANZ pentru conducerea
Registrului genealogic al rasei.
Partea IV. – SCHEME DE PLATĂ/MĂSURI DE SPRIJIN/AJUTOR SOLICITATE:
La punctul 56 din cererea unică de plată se completează calitatea de fermier activ a solicitantului în
conformitate cu cuantumul subvențiilor de care a beneficiat în anul anterior sau cu demonstrarea activității
agricole desfășurate prin dovezi verificabile pentru întreprideri cu activități neagricole care nu pot fi considerate
fermieri activi dar pot demonstra prin dovezi verificabile că o treime din veniturile totale sunt obținute din
activități agricole sau cuantumul anual total al plăților directe reprezintă cel puțin 5% din venituri.
Dacă fermierul solicită plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă şi pentru sectorul zootehnic, aplicaţia IPAonline
afişează câmpul 57 B.1.
9
Dacă fermierul solicită plată numai pentru scheme de plată pe suprafaţă, aplicaţia IPA-online afişează câmpul
57B1, fără documente pentru ANT zootehnic şi sprijin cuplat în sector zootehnic SCZ.Dacă fermierul solicită
plată numai pentru sectorul zootehnic, aplicaţia IPA-online afişează câmpul 57A.
La câmpul 57A se bifează documentele generale obligatorii pentru Ajutoarele Naţionale Tranzitorii în zootehnie
şi pentru Sprijinul Cuplat în Zootehnie.
În câmpul (57B), fiecare solicitant bifează schema/schemele, măsura/măsurile pentru care solicită plată
în cererea unică de plată. Bifele de solicitare sunt completate în aplicația IPA-online în conformitate cu
informațiile completate în Declarația de suprafață 2015, Declarația zone de interes ecologic (ZIE) – 2015,
Calcul pondere culturi pentru diversificarea culturilor – 2015 şi în Declaraţia privind sectorul zootehnic
pentru care se solicită plăţi-2015.
Atenţie ! În lipsa bifei se consideră că solicitantul nu doreşte sprijinul aferent schemei/măsurilor.
Fermierul trebuie să ataşeze la dosarul cererii unice de plată toate documentele solicitate de A.P.I.A.
Pagina care conține bifele de solicitare a plăților va fi tipărită după completare de către solicitant cu
informațiile privind schemele/măsurile solicitate. Pagina/paginile care conțin/conține, tipărite din
aplicaţia IPA , bifele de solicitare, vor fi completate de către funcționarii care primesc și verifică vizual
cererea unică de plată cu bife (în rubricile aferente) care confirmă depunerea documentelor atașate
specifice fiecărei scheme/măsură și cu bifa de complet pentru fiecare schemă/măsură solicitată.
Pentru măsurile de dezvoltară rurală:
Solicitarea plăţilor pentru măsurile de dezvoltare rurală şi indicarea pachetului(elor) pentru care
fermierul aplică, precum şi parcelele pe care doreşte să aplice în declaraţia de suprafaţă se realizează
anual prin depunerea cererii, aplicarea bifelor de solicitare şi înscrierea pachetului corespunzător pe
fiecare parcela în parte. Codurile măsurilor/submăsurilor/pachetelor se preiau din tabelul nr. 9.
În aplicaţia IPA, fermierul va bifa căsuţa corespunzătoarea de solicitare a submăsurii, pachetului sau grupului
de pachete în care este inclus pachetul solicitat Astfel:
câmpul 57.8 – Măsura 13 – ,,Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte
constrângeri specifice” cu submăsurile: 13.1 – „Plăţi compensatorii în zona montană”, 13.2 – „Plăţi
compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative”, 13.3 – ,,Plăţi
compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri specifice.
Câmpul 57.9 – Măsura 10 – ,,Agro-mediu şi clima” – există o bifă comună de solicitare pentru pachetele
/variantele de pachet 1, 2, 3, 6, 7. Pentru pachetele 4, 5, 8 există bifă de solicitare separată pentru fiecare.
Câmpul 57.10 – Măsura 11 – ,,Agricultura ecologică”- exista o bifă de solicitare pentru fiecare submasură,
comună tuturor pachetelor din cadrul submăsurii respectivă, astfel: submăsura 11.1: ,,Sprijin pentru conversia
la metode de agricultură ecologică”, submăsura 11.2: ,,Sprijin pentru menţinerea practicilor de agricultură
ecologică”. Fermierul va bifa casuţa corespunzătoare pentru solicitarea pachetului/lor) din cadrul fiecărei
submăsuri (11.1, 11.2).
Câmpul 57.11-Pentru angajamentele M214-PNDR 2007-2013, aflate în desfăşurare în campania 2015,
care sunt adaptate deoarece fermierul acceptă aplicarea cerinţelor din noul cadru juridic aferent perioadei de
programare PNDR 2014-2020. Exista o bifă comună de solicitare pentru pachetele/variantele de pachet 1, 2, 3,
6, 7. Pentru pachetul 4 şi pachetul 5 (cu cele 5 variante) există bifă de solicitare separată pentru fiecare pachet.
Câmpul 57.12-Pentru angajamentele aferente măsurii 214-PNDR 2007-2013, aflate în desfăşurare în
campania 2015 şi pentru care nu mai există UAT-uri eligibile pentru niciun tip de pachet din M10-PNDR
2014-2020. Fermierul va bifa casuţa corespunzătoare pentru solicitarea pachetului/lor (P3.1/P3.2).
Partea V. – ANGAJAMENTE ŞI DECLARAŢII:
Solicitantul completează rubrica <Subsemnatul> numele/prenumele şi calitatea (proprietar, arendaş,
concesionar, etc), ia cunoştinţă asupra condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească şi se obligă să respecte
condiţiile/obligaţiile ce îi revin pentru a beneficia de plată în cadrul schemelor/măsurilor de sprijin solicitate,
apoi semnează, ştampilează, după caz, şi datează cererea unică de plată. Fermierul declară pe propria
răspundere cu privire la corectitudinea datelor înscrise în formularul de cerere. În spaţiul disponibil este
pusă ştampila cu dată a Centrului local/judeţean/Municipiul Bucureşti APIA şi este trecut numărul de
înregistrare emis de Registratura IACS şi se semnează de catre responsabilul de cerere. Originalele acestora
rămân la dosarul cererii de plată a fermierului.
10
Pentru angajamentele asumate în cadrul M10 şi M11, se înmânează fermierului şi o copie completată de
acesta după partea V.3.1-ANGAJAMENTE ŞI DECLARAŢII*)-M10-AGRO-MEDIU ŞI CLIMĂ şi/sau
partea V.3.2/3.3- ANGAJAMENTE ŞI DECLARAŢII*)-M11-AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ din
formularul-tip de cerere unică de plată 2015, după caz.
Pentru angajamentele M214 a PNDR 2007-3013 şi aflate în desfăşurare în campania 2015, adaptate la
cerinţele din noul cadru juridic aferent perioadei de programare PNDR 2014-2020, fermierii vor
completa “Declaraţia privind adaptarea/neadaptarea angajamentelor”. O copie se remite fermierului.
Depunerea cererii unice de plată:
Fermierii depun doar o singură cerere unică de plată chiar dacă deţin suprafeţe de teren în diferite
localităţi sau judeţe. Cererea unică de plată, completată de fermieri se depune la centrele locale/judeţene ale
Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) în perioada 8 aprilie – 15 mai 2015 fără penalităţi şi în
perioada 16.05.2015 – 09.06.2015 inclusiv, cu penalităţi de 1% pt. fiecare zi lucrătoare întârziere, conform
prevederilor art. 13 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de
stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al
Consiliului în ceea ce privește Sistemul Integrat de Administrare și Control, măsurile de dezvoltare rurală și
ecocondiționalitatea. Cererile unice de plată sunt depuse la centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie
pentru Agricultură pentru fermierii care solicită o suprafaţă mai mare de 50 hectare teren agricol şi la centrele
locale ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură pentru fermierii care solicită o suprafaţă mai mică
de 50 hectare teren agricol.
Schemele de plăţi directe şi măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenuri
agricole în anul 2015:
1. Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) – art. 36 alin. (1) Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 şi art. 11
din OUG. nr. 3 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi
pentru modificarea art.2 din Legea nr. 36-1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în
agricultură presupune acordarea unei plăţi unice pe hectarul eligibil declarat de fermier, decuplată total de
producţie, denumită ordonanţă.
Fermierul activ desfășoară o activitate agricolă definită de art. 4, alin.1. litera.c) din Regulamentul (UE) nr.
1307/2013 şi art. 6 din ordonanţă.
2. Plata redistributivă este o plată anuală destinată fermierilor care se acordă gradual pentru primele 30 ha,
indiferent de mărimea exploatației.
3. Plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu (înverzire)
Conform art. 43.1 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 – Fermierii care au dreptul la o plată în cadrul
schemei de plată unică pe suprafață (SAPS) aplică pe toate hectarele lor eligibile practicile agricole benefice
pentru climă și mediu sau practici echivalente. Practicile agricole benefice pentru climă și mediu, conform art.
43 alin. (2) sunt: diversificarea culturilor, menținerea pășunilor permanente existente și prezența unei zone de
interes ecologic pe suprafața agricolă a exploatației (art. 43 – 47 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013.
Beneficiază implicit – conform art 43 alin. (10) i (11) Regulamentul (UE) nr. 1307/2013: fermierii care
practică agricultura ecologică (art 11 din Regulamentul CE nr. 834/2007) și dețin document justificativ emis de
un organism de certificare și inspecție aprobat de MADR, fermierii ale căror exploatații se află integral sau
parțial în zone care fac obiectul Directiva habitate 92/43/CE, Directiva apă 2000/60/CE, Directiva conservare
păsări sălbatice 2009/147/CE, fermierii care au suprafața totală a explotației acoperită cu culturi permanente.
Diversificarea culturilor în teren arabil presupune:
– pentru suprafața de teren arabil cuprinsă între 10-30 ha trebuie realizate 2 culturi din care cultura principală
(preponderant) < =75% din terenul arabil;
– pentru suprafața de teren arabil de peste 30 ha trebuie realizate 3 culturi din care cultura principală
(preponderentă) < =75% din terenul arabil şi principalele două culturi <= 95% din terenul arabil.
Excepție diversificarea culturilor:
>75% din suprafata arabillă a exploatatiei este pârloagă/iarbă/combinații, dacă restul suprafaței arabile < =30
ha
> 75% din suprafață agricolă a exploatatiei este pajiște permanentă, dacă restul suprafaței arabile <= 30 ha
> 50% este teren arabil nou declarat și tot terenul arabil este cu altă cultură față de anul anterior.
11
Menținerea suprafeței de pajiști permanente: trebuie menţinute suprafeţele de pajişti permanente declarate,
conform ordonanţei, astfel:
– interdicția de a converti/ara suprafețele de pajiști permanente situate în ariile naturale protejate desemnate în
baza legislației naționale care transpune prevederile Directivei 92/43/CEE din 21 mai 1992 privind conservarea
habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică și ale Directivei 2009/147/CE din 30 noiembrie
2009 privind conservarea păsărilor sălbatice.
– proporția dintre suprafața totală cu pajiști permanente și suprafața agricolă totală declarate la APIA, nu trebuie
să scadă cu mai mult de 5% față de proporția de referință stabilită în anul 2015.
– în cazul în care proporţia de referință a scăzut cu peste 5 % la nivel naţional, se instituie obligaţii la nivel de
exploataţie de a reconverti terenul în pajiști permanente pentru acei fermieri care au la dispoziţie teren care a
fost convertit din teren cu pajiști permanente în teren pentru alte utilizări într-o perioadă din trecut.
Zone de interes ecologic (ZIE) pe terenul arabil al exploatației cu suprafața mai mare de 15 ha conform II B
Declaraţie zone de interes ecologic (ZIE).
4. Plata pentru tineri fermieri conform art. 50 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 se acordă acelor
fermieri care nu au mai mult de 40 ani în anul depunerii cererii și care se stabilesc pentru prima dată într-o
exploatație agricolă ca șef de exploatație sau care s-au stabilit deja în unul din cei cinci ani anteriori primei
depuneri a unei cereri în cadrul schemei de plată unică pe suprafață. Plata se acordă pentru o perioadă de maxim
5 ani de la instalare. Cei cinci ani în care un fermier poate primi plata în cadrul schemei pentru tinerii fermieri
reprezintă:
a) în cazul în care tânărul fermier se stabilește la conducerea exploatației înainte de data limită de depunere a
cererii unice de plată fără penalizări, poate solicita plata pentru pentru cinci ani, începând cu anul curent de
cerere;
b) în cazul în care tânărul fermier se stabilește la conducerea exploatației după data limită de depunere a cererii
unice de plată fără penalizări, poate solicita plata pentru tinerii fermieri începând cu anul de cerere următor.
5. Schema pentru micii fermieri conform art. 61 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, fermierii care optează
pentru această schemă, primesc un cuantum al plății directe egal cu valoarea totală a plăților care urmează să fie
alocate fermierului în fiecare an la care acesta are dreptul, dar maximum 1.250 euro/fermă. (conform art. 63,
alin. (2), litera(a.din Regulamentul nr. 1307/2013). Plata acordată înlocuiește valoarea totală a plăților care
urmează să fie alocate fermierului în fiecare an, care includ SAPS, plata redistributivă, plata pentru înverzire și,
după caz, plata pentru tinerii fermieri și sprijinul cuplat. Pe durata participării la schemă, micii fermieri sunt
exceptaţi de la utilizarea practicilor agricole benefice pentru climă și mediu, nu li se aplică sancțiuni
administrative pentru nerespectarea ecocondiționalității, trebuie să păstreze cel puţin numărul de hectare
eligibile declarate în anul 2015. Fermierii incluși automat în schema de plată pentru micii fermieri, completează
o declarație că au luat la cunoștință condițiile speciale aferente schemei pentru micii fermieri.
În situația în care fermierii care optează pentru Schema pentru micii fermieri (art. 61 din Regulamentul
(UE) nr. 1307/2013), solicită şi Măsurile 10, 11 sau 13, au obligatia să respecte ecocondiţionalitatea pe
întreaga suprafaţă a exploataţiei şi cerinţele specifice măsurilor/pachetelor respective. Nerespectare
acestor condiţii poate conduce la aplicarea sancţiunilor administrative conform legislaţiei în vigoare.
6. Ajutoare Naţionale Tranzitorii (ANT) vegetal conform art. 37 alin.(1) şi (2) din Regulamentul (UE) nr.
1307/2013 și art. 12 din ordonanţă. ANT 1 – culturi în teren arabil: cereale (grâu comun, grâu dur, secară, orz,
ovăz, orzoaică, porumb, porumb zaharat, sorg, orez, triticale, mei, hrişcă), culturi proteice (mazăre pentru
boabe, fasole pentru boabe, lupin, bob şi linte, năut), plante industriale (floarea soarelui, rapiţă, soia, in şi
cânepă pentru fibră, tutun, in pentru ulei, plante medicinale, alte plante industriale), rădăcinoase (cartofi, sfeclă
furajeră, sfeclă de zahăr şi alte rădăcinoase), legume proaspete, pepeni, flori şi plante ornamentale, plante de
nutreţ, loturi semincere, pajişti temporare, alte culturi pe teren arabil. Culturile permanente, pajiştile
permanente, viile şi terenul necultivat nu fac obiectul acestei scheme de sprijin.
ANT 2 – in pentru fibră; ANT 3- cânepă pentru fibră; ANT 4 – tutun; ANT 5 – hamei; ANT 6 – sfeclă de
zahăr;
ANT 7- ajutoare naționale tranzitorii în sectorul zootehnic, schema decuplată de producție, specia bovine, în
sectorul lapte;
ANT 8- ajutoare naționale tranzitorii în sectorul zootehnic, schema decuplată de producție, specia bovine, în
sectorul carne;
12
ANT 9- ajutoare naționale tranzitorii în sectorul zootehnic, schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine.
7. Sprijinul cuplat conform art. 52 alin. (1)-(3) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 și art. 23 din ordonanţă.
se acordă pentru: soia, lucernă, mazăre boabe pentru procesare, fasole boabe pentru procesare, cânepă,
orez, sămânță cartof, hamei, sfeclă de zahăr, tomate procesare, castraveți procesare, legume din sere,
legume din solarii, prune procesare, mere procesare, cireși și vișine procesare, caise și zarzăre procesare,
cartofi timpurii, semitimpurii şi de vară și pentru creșterea ovinelor, caprinelor, taurinelor de carne,
vacilor de lapte, bivolițelor de lapte și viermilor de mătase.
8. Măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenuri agricole:
Angajamentele se urmăresc la nivel de parcelă – pentru pachetele 1, 2, 3, 6, 7 din M10, pentru pachetele 1, 2,
3, 6, 7 din M214, pentru pachetele 1, 2, 3, 4, 5, 6 ale fiecărei submăsuri din cadrul M11 (11.1 şi 11.2) şi pentru
pachetele 5.1, P5.2, 5.3, 5.4, 5.5 din M214. Angajamentele se urmăresc la nivel de total suprafaţă angajată
pentru pachetele 4 şi 5 din M10 şi pachetul 4 din M214. Angajamentele se urmăresc la numărul de animale
femele adulte de reproducţie din rase locale în pericol de abandon prevăzut la începerea angajamentului, în
cazul pachetului 8 din Măsura 10.
Din punctul de vedere al eligibilităţii terenului, plăţile pentru M10, M11 şi M214 se acordă pentru:
– terenul arabil -în cazul P4, P5, P7 din M10 şi P1, P2, P5 ale submăsurilor 11.1 şi 11.2 şi P5.1; P5.2; P5.5 ale
M214,
– livezi -în cazul P3 şi vii în cazul P4 ale submăsurilor 11.1 şi 11.2 şi în cazul P5.3, respectiv P5.4 – M214,
– pajişti permanente, inclusiv pentru livezi tradiţionale utilizate extensiv prin păşunat şi/sau cosit în cazul P1 din
M10 şi P1-M214,
– pajişti permanente utilizate ca fâneţe şi livezi tradiţionale utilizate extensiv prin cosit în cazul P2 din M10 şi
M214,
– pajişti permanente (în cazul P 1, P3, P6 din M10, P 1, P3, P6 – M214 şi P6 din M11).
Angajamentele aferente Măsurii 11-PNDR2014-2020 / pachetului 5 din cadrul Măsurii 214-PNDR 2007-2013
se aplică la nivel de parcelă agricolă, neexistând posibilitatea schimbării parcelelor pe perioada angajamentelor.
De asemenea, trebuie menţinute aceleaşi suprafeţe determinate la plată în primul an de angajament pe parcursul
celor 5 ani de angajament. Parcela pe care s-a accesat Măsura 11/ pachetul 5 din cadrul Măsurii 214 trebuie să
rămână parcelă de sine stătătoare pe toată perioada angajamentului.
Pentru variantele 1.2.2, 3.1.2; 3.2.2, 6.2 din M10, cerinţa specifică: „lucrările se pot face cu utilaje uşoare”
presupune ca utilajele folosite pentru cosit să nu inducă un impact negativ. Pentru respectarea acestei cerinţe, se
vor folosi utilaje cu o masă redusă de până la 400 Kg, iar lăţimea lamei nu trebuie să fie mai mare de 1,2 m.
Pentru pachetele 3 şi 6 din M10, cerinţa specifică: ”sunt interzise acţiunile care să conducă la accelerarea
drenajului natural al pajiştilor aflate sub angajament” presupune: acţiunile care contribuie la accelerarea
drenajului natural al solurilor cu exces de umiditate sunt constituite din oricare din soluţiile tehnice care au ca
rezultat drenajul artificial la suprafaţă (prin reţele de canale deschise de colectare şi evacuare a apei, prin lucrări
de nivelare în pantă sau de modelare a terenului, prin drenaje de tip cârtiţă, prin adâncirea reţelei hidrografice de
colectare a apelor sau prin oricare alte lucrări agrotehnice specifice) şi drenajul artificial de adâncime (drenaje
orizontale, drenaje verticale sau drenaje mixte).
Pentru pachetul 5 din M10, respectarea cerinţei de utilizare a metodelor de lucrare minimă a solului (minimum
tillage-un sistem minim de lucrări ale solului care presupune renunţarea în tehnologia unei culturi la aratură şi la
o parte din lucrările solului, fapt ce conduce la o mai bună conservare a acesteia. Lucrarea de bază trebuie să se
efectueze cu unelte care să nu întoarcă brazda (ex. cizel, plug paraplaw, scarificator), fiind interzis aratul
suprafeţelor angajate.
Pachetul 4 (din M10/M214) e disponibil la nivelul întregii ţări, aplicanţii putând schimba anual suprafaţa pentru
care aplică acest pachet cu alte suprafeţe localizate în cadrul aceleiaşi ferme, dar cu condiţia menţinerii valorii
de suprafaţă angajată în cadrul acestui pachet în primul an de angajament. Dacă înfiinţarea culturii verzi se
realizează pe altă parcelă decât cea indicată în cererea unică de plată, fermierul are obligaţia de a notifica APIA
cu privire la acest aspect în termen de 10 zile de la înfiintarea culturii, dar nu mai târziu de 30 septembrie a
anului de cerere, în caz contrar fiind exclusă de la plată suprafaţa respectivă.
Sunt eligibili pentru accesarea pachetului 8 – Măsurii 10 doar fermierii care desfăşoară activitate agricolă şi
deţin femele de reproducţie de rasă pură locală în pericol de abandon, din speciile prevăzute în PNDR 2014-
13
2020, înscrise în registrul genealogic al rasei (secţiunea principală) condus de asociaţii acreditate de ANZ. Nu
sunt eligibili fermierii care deţin animale înscrise în registrul genealogic al rasei ţinut de ANZ.
In campania 2015, pot accesa şi beneficia de sprijinul acordat în cadrul Submăsurii 11.1 sau 11.2, atât fermierii
care se înscriu în acest an în agricultura ecologică, cât şi fermierii care au finalizat sau nu angajamentul aferent
ajutorului specific pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică,
acordat în baza art. 68 alin. 1 litera a) punctul ii) din Regulamentul CE nr. 73/2009 de stabilire a unor norme
comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de instituire a
anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1290/2005, (CE) nr.
247/2006, (CE) nr. 378/2007 şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003, cu modificările şi
completările ulterioare (conversie la agricultura ecologică), dacă îndeplinesc condiţiile de eligibilitate prevăzute
în PNDR 2014-2020.
Angajamentul semnat în campania 2015, în cadrul M11.1, este considerat în primul an, chiar dacă fermierul se
află în al doilea sau al treilea an de conversie în cadrul art. 68 alin. 1 litera a) punctul ii) din Regulamentul CE
nr. 73/2009, cu modificările şi completările ulterioare. Angajamentul început în campania 2015 trebuie
continuat până la finalizarea perioadei de 5 ani de la semnare.
Fermierii care au finalizat cei doi/trei ani de conversie pot începe angajamente în cadrul Submăsurii 11.2, cu
semnarea unui nou angajament de 5 ani. În situaţia în care nu deschid angajamente pentru Submăsura 11.2,
aceştia au obligaţia de a menţine suprafeţele în sistem ecologic 5 ani de la semnarea angajamentului aferent
Submăsurii 11.1.
Dacă pe perioada celor 5 ani de angajament din Submăsura 11.2 se constată nerespectări ale angajamentului ce
conduc la recuperarea sumelor necuvenite primite în campaniile anterioare, recuperarea se va face şi pe
perioada conversiei, dacă nu s-au încheiat cei 5 ani de semnarea angajementului pe Submăsura 11.1.
Plăţile din cadrul Submăsurii 11.1 se acordă numai pentru limitele perioadelor de conversie, prevăzute în PNDR
2014-2020, pentru fiecare categorie de producţie vegetală şi nu în cazul repetării anului de conversie sau
prelungirii perioadei de conversie.
În cazul constatării repetării anului de conversie sau prelungirii perioadei de conversie, se consideră angajament
nerespectat şi se recuperează sumele acordate în anii anteriori.
Documente anexate cererii:
Fermierii trebuie să prezinte următoarele documente:
CI/BI/paşaport, dovadă cont bancar activ şi în plus, dacă este persoană juridică, actele care atestă forma
de organizare, înregistrare fiscală şi numire/desemnare administrator, după caz, în original. În cazul în
care fermierul este administratorul numit al unei forme de asociere simplă (fără personalitate juridică),
conform Legii nr. 36/1991, cu modificările ulterioare, acesta prezintă şi contractul de societate al formei
simple de asociere fără personalitate juridică.
În cazul în care fermierii sunt reprezentaţi la depunerea cererii de către un împuternicit, împuternicitul
prezintă documentul de împuternicire valid (procura notarială de împuternicire legalizată notarial pentru
persoanele fizice şi delegaţia de împuternicire pentru persoanele juridice) şi copia sa după CI/BI. De
asemenea, se ataşează la dosarul cererii şi copia după CI/BI a titularului de cerere. Împuternicitul
înlocuieşte titularul doar în scopul şi pentru perioada pentru care a fost emisă împuternicirea.
Conform art. 8 alin. (1) litera n) din ordonanţă pentru a beneficia de plăți directe, fermierii vor prezenta
documente privind utilizarea legală a terenului la depunerea cererii unice de plată prevăzute prin
Ordinul MADR nr. 619/03.04.2015.
De asemenea, vor face dovada că sunt fermieri activi conform prevederilor art. 9 din Regulamentul (UE) nr.
1307/2013 și art. 6 din ordonanţă.prezentând următoarele documente, după caz:
– Documente privind înregistrarea la Registrul comerțului,
– Documente pentru dovedirea formei de organizare (PFA, II, IF) pentru persoanele fizice care în anul anterior
au beneficiat de plăți directe care depășesc cuantumul de 5000 euro,
– Documente doveditoare, dacă este cazul, prin care demonstrează că practică activitate agricolă, respectiv:
documente doveditoare privind: cuantumul anual total al plaților directe este cel puțin 5% din veniturile sale
totale obținute din activități neagricole în cel mai recent an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de dovezi
sau
14
documente doveditoare privind: veniturile totale obținute în cadrul exploatației din activități agricole reprezintă
cel puțin o treime din veniturile totale obținute în cel mai recent an fiscal pentru care sunt disponibile astfel de
dovezi;
Fermierii care solicită plăți în sectorul zootehnic trebuie să prezinte adeverinţa emisă de către medicul veterinar
de liberă practică împuternicit, care atestă că toate bovinele, ovinele şi caprinele din exploataţie, identificate și
înregistrate, detaliate pe crotalii, sunt cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi
eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia
mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor, iar acţiunile prevăzute sunt
efectuate la zi.
Plata pentru tineri fermieri:
– Documente doveditoare privind vârsta (maxim 40 ani) în anul depunerii cererii
– Documente prin care dovedesc că se stabilesc prima dată într-o exploatație agricolă ca șef de exploatație sau sau
stabilit deja în unul din cei cinci ani anteriori primei depuneri a unei cereri în cadrul SAPS.
Fermierul dovedește controlul efectiv și durabil din punct de vedere al deciziilor de gestionare, al beneficiilor și
al riscurilor financiare, astfel:
a) este asociat unic sau asociat/acționar majoritar în cadrul societății comerciale;
b) este titular PFA, II/reprezentant legal in cazul IF;
c) este proprietarul exploatației.
Documentele prin care solicitantii dovedesc controlul efectiv și durabil din punct de vedere al deciziilor de
gestionare, al beneficiilor și al riscurilor financiare, sunt următoarele:
a) registrul acționariatului societăților comerciale sau certificatul constatator eliberat de către ONRC, în cazul
persoanelor juridice;
b) certificatul de înregistrare la ONRC în cazul PFA, II, IF;
c) documente care dovedesc utilizarea legală a terenului sau a animalelor din cadrul exploatației
Schema pentru micii fermieri:
Fermierii incluși automat în schema de plată pentru micii fermieri completează o declarație (Anexa la
Formularul tip de cerere unică de plată) că au luat la cunoștință condițiile speciale aferente schemei pentru micii
fermieri.
Dacă fermierii, care optează pentru Schema pentru micii fermieri (art. 61 din Regulamentul (UE) nr.
1307/2013), solicită şi Măsurile 10, 11 sau 13, au obligaţia să respecte ecocondiţionalitatea pe întreaga suprafaţă
a exploataţiei şi cerinţele specifice măsurilor/pachetelor respective. Nerespectare acestor condiţii poate conduce
la aplicarea sancţiunilor administrative conform legislaţiei în vigoare.
Ajutoare Naţionale de Tranziţie (ANT) prezintă următoarele documente justificative, conform legislaţiei in
vigoare, în următoarele intervale de depunere:
ANT 2 – in pentru fibră şi ANT 3-cânepă pentru fibră:
– copia contractului/angajamentului încheiat între fermier şi prim-procesator: 1 septembrie 2015 inclusiv, fără
penalităţi şi 28 septembrie 2015 inclusiv, cu penalităţi de 1% întârziere pentru fiecare zi lucrătoare.
– etichetele oficiale ale seminţelor folosite la înfiinţarea culturilor de cânepă pentru fibră – până la 15 iunie 2015
inclusiv, fără penalităţi.
– copia autorizaţiei de cultivare pentru cânepa pentru fibră-până la 1 septembrie 2015 inclusiv, fără penalităţi şi
28 septembrie 2015 inclusiv, cu penalităţi de 1% întârziere pentru fiecare zi lucrătoare;
– declaraţia privind varietăţile de cânepă cultivate şi cantităţile de seminţe utilizate la hectar pentru înfiinţarea
culturii – până la 1 septembrie 2015, fără penalităţi şi 28 septembrie 2015 inclusiv, cu penalităţi de 1%
întârziere pentru fiecare zi lucrătoare;
– copia facturii fiscale de cumpărare a seminţelor certificate pentru inul pentru fibră sau a certificatului de
calitate al semințelor utilizate, pentru fiecare parcelă – până la 1 septembrie 2015, fără penalităţi şi 28
septembrie 2015 inclusiv, cu penalităţi de 1% întârziere pentru fiecare zi lucrătoare;
– acte doveditoare privind livrarea de in, cânepă (proces-verbal de recepţie, factură fiscală, bon fiscal) până la 2
noiembrie 2015 inclusiv, fără penalităţi şi până la 27 noiembrie 2015 inclusiv, cu penalităţi de 1% întârziere
pentru fiecare zi lucrătoare.
ANT 4 – tutun:
15
– copia contractului încheiat de fermier cu un prim-procesator până la 30 iunie 2015 inclusiv, fără penalităţi şi
27 iulie 2015 inclusiv, cu penalităţile aferente de 1% întârziere pentru fiecare zi lucrătoare. Contractul trebuie să
fie încheiat până la 30 aprilie a anului de recoltă şi înregistrat la D.A.J, respectiv a Municipiului Bucureşti.
– declaraţia de livrare a tutunului livrat până la 2 mai 2016 inclusiv fără penalităţi şi 27 mai 2016 inclusiv, cu
penalităţile aferente de 1% întârziere pe fiecare zi lucrătoare; declaraţia de livrare se vizează de reprezentantul
desemnat al DAJ pe a cărei rază teritorială se află terenul cultivat, pentru atestarea cantităţii şi a calităţii
tutunului livrat; dacă producătorul agricol este membru al unui grup de producători, declaraţia de livrare se
vizează şi de grupul în cauză; lipsa vizei/vizelor pe declaraţia de livrare determină neeligibilitate la plată pentru
ANT 4 – tutun.
ANT 5-hamei:
– copia contractului de vânzare – cumpărare a producţiei de hamei până la 15 octombrie 2015 inclusiv, fără
penalităţi şi 9 noiembrie 2015 inclusiv, cu penalităţile aferente de 1% întârziere pe fiecare zi lucrătoare.
– proces-verbal întocmit de reprezentantul D.A.J prin care se certifică faptul că producţia de pe suprafaţa
cultivată cu hamei a fost recoltată, până la data de 2 decembrie 2015 inclusiv, fără penalităţi şi 28 decembrie
2015 inclusiv, cu penalităţi de 1% întârziere pe fiecare zi lucrătoare.
ANT 6 – sfecla de zahăr:
– copia contractului de producere a sfeclei de zahăr cu o fabrică de zahăr, conform modelului prevăzut în anexa
la Acordul interprofesional pentru sfecla de zahăr, aprobat prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării
rurale – înregistrat şi vizat de DAJ, până la data de 1 octombrie 2015 inclusiv fără penalităţi şi 26 octombrie
2015 cu penalităţile aferente de 1% întârziere pe fiecare zi lucrătoare; contractul se vizează de reprezentantul
desemnat al DAJ pe a cărei rază teritorială se află terenul cultivat numai dacă, pe baza verificărilor efectuate în
perioada de vegetaţie, se constată respectarea obligațiilor privind suprafața culturii contractate, condiţiile
agrotehnice şi asigurarea unei densităţi medii de cel puţin 6 plante/mp; lipsa vizei DAJ pe contract determină
neeligibilitatea la plată pentru ANT 6 – sfeclă de zahăr; acest sprijin se acordă în cuantum fix numai pentru
suprafaţa cultivată în baza contractului de producere a sfeclei de zahăr încheiat cu a fabrică de zahăr pentru anul
în curs, cu îndeplinirea condiţiilor specifice.
ANT 7- bovine-lapte se acordă fermierilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
– la data solicitării ANTZ exploataţia să fie înregistrată în Registrul naţional al exploataţiilor (RNE) în care
există cel puțin un animal identificat si înregistrat în conformitate cu legislația sanitară veterinara in vigoare din
speciile bovine, ovine, caprine, sau suine;
– pentru anul de cerere 2015, solicitantul să fie înregistrat în sistemul de administrare a cotelor de lapte în anul
de cotă 2014-2015;
– solicitantul să fi livrat şi/sau vândut direct o cantitate de minimum 3 tone de lapte în anul de cotă de referinţă
2012-2013 / 2013-2014 / 2014-2015;
– deţin registrul individual al exploataţiei, completat și actualizat, în conformitate cu prevederile
Regulamentului (CE) nr. 1760/2000 de stabilire a unui sistem de identificare şi înregistrare a bovinelor şi
privind etichetarea cărnii de vită şi mânzat şi a produselor din carne de vită şi mânzat şi de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 820/97 al Consiliului.
Plata ANTZ pentru această schemă se acordă pe cantitatea de lapte produsă şi înregistrată la livrări şi/sau
vânzări directe în sistemul de administrare a cotelor de lapte în anul/anii de cotă de referință.
Documente specifice:
-Copie dovadă înregistrare beneficiar în sistemul de administrare a cotelor de lapte, precum și a cantităților de
lapte livrate și/sau vândute direct;
– Adeverința prin care se recunoaşte statutul de crescător de bovine eliberată de către o organizaţie a crescătorilor
de bovine, legal constituită.
ANT 8- bovine-carne se acordă fermierilor pentru animalele deținute în exploatații zootehnice la o dată de
referință stabilită în funcție de data înființării exploatației:
– pentru exploatațiile înființate până la data de 31 ianuarie 2013 data de referință este 31 ianuarie 2013;
– pentru exploatațiile înființate în perioada 1 februarie 2013 – 17 aprilie 2014 data de referință este 17 aprilie
2014;
– pentru exploatațiile înființate în perioada 18 aprilie 2014 –1 martie 2015 data de referință este 1 martie
2015.
16
Plata ANTZ pentru această schemă se acordă fermierilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
– deţin un efectiv de minimum 3 capete bovine cu vârsta de minimum 16 luni la data de referinţă, înregistrate în
RNE;
– la data solicitării ANTZ exploataţia este înregistrată în Registrul naţional al exploataţiilor (RNE) în care există
cel puțin un animal identificat si inregistrat in conformitate cu legislatia sanitara veterinara in vigoare din
speciile bovine, ovine, caprine, sau suine;
– deţin registrul individual al exploataţiei, completat și actualizat, în conformitate cu prevederile
Regulamentului (CE) nr. 1760/2000 de stabilire a unui sistem de identificare şi înregistrare a bovinelor şi
privind etichetarea cărnii de vită şi mânzat şi a produselor din carne de vită şi mânzat şi de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 820/97 al Consiliului.
Documente specifice:
– Copie pașaport/copie document care atestă ieșirea din exploatație, după caz, în cazul exploatațiilor nou
inființate și/sau pentru animalele pentru care nu s-a solicitat/ nu a beneficiat de primă în anii 2013 și 2014;
-Adeverința prin care se recunoaşte statutul de crescător de bovine eliberată de către o organizaţie a crescătorilor
de bovine, legal constituită.
Atenție!!! Pașaportul / Documentele care atestă ieșirile animalelor din exploatație trebuie să fie eliberate
conform prevederilor Ordinului Președintelui ANSVSA nr. 40/2010 privind aprobarea Normei sanitare
veterinare pentru implementarea procesului de identificare și înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor
și bovinelor cu modificările și completările ulterioare.
Pentru exploatațiile înființate dupa data de referință 31 ianuarie 2013, beneficiază de ANTZ animalele
care nu au beneficiat de primă în alte exploatații, excepție făcând transferurile integrale de exploatație.??
ANT 9-ovine/caprine se acordă fermierilor crescători de ovine/caprine, pentru femelele de ovine şi/sau femelele
de caprine identificate conform legislaţiei în domeniu care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) efectivul din exploataţia înregistrată în RNE să fie de minimum 50 de capete de femele ovine/25 de capete de
femele caprine, care au împlinit vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului în care se depune cererea
unică de plată;
b) la data solicitării ANTZ efectivul de femele ovine/femele caprine pentru care se solicită ANTZ să fie înscris
în RNE;
c) efectivul de femele ovine/femele caprine pentru care se solicită ANTZ să fie menținut în exploatație la
adresa/locația menționată în cerere pe perioada de reținere de 100 zile de la data – limită de depunere a cererii
unice de plată;
d) deţin registrul individual al exploataţiei, completat și actualizat, în conformitate cu prevederile
Regulamentului (CE) nr. 1760/2000 de stabilire a unui sistem de identificare şi înregistrare a bovinelor şi
privind etichetarea cărnii de vită şi mânzat şi a produselor din carne de vită şi mânzat şi de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 820/97 al Consiliului.
Document specific:
– Adeverința eliberată de asociațiile crescătorilor de ovine/caprine legal constituite prin care se recunoaște
statutul de crescător de ovine/caprine al solicitantului.
După ultimul termen de depunere a documentelor specifice, cu penalităţi, acestea nu mai sunt luate în
considerare pentru plata schemei respective.
Documentele sunt prezentate de fermier în original, iar copiile documentelor menţionate anterior se
păstrează la dosarul cererii.
Pentru a beneficia de sprijinul cuplat fermierii activi trebuie să îndeplinească condițiile generale de acordare a
plăților prevăzute la art. 23 din ordonanţă, la care se adaugă condiţiile specifice fiecărui tip de sprijin. Se vor
depune documentele specifice în funcție de schema de sprijin cuplat solicitată în cerere.
Pentru a beneficia de sprijinul cuplat fermierii activi trebuie să îndeplinească condițiile generale de acordare a
plăților prevăzute la Capitolul II, condițiile de la art. 33 din OMADR nr. 619/2015, la care se adaugă condiţiile
specifice fiecărui tip de sprijin.
În cazul în care cultura pentru care se solicită sprijinul cuplat face parte dintr-o parcelă cu mai multe culturi,
cultura pentru care se solicită sprijinul cuplat trebuie să îndeplinească cerința privind suprafața minimă eligibilă,
conform art. 8 alin. (1) lit. c) din ordonanță. În cazul sprijinului cuplat pentru legume cultivate în sere şi legume
17
cultivate în solarii, dimensiunea minimă a parcelei este de 0,1 ha, indiferent de numărul de culturi cultivate pe
aceasta.
Verificarea realizării producției minime anuale se face prin raportarea cantității livrate la suprafața parcelelor
solicitate în cererea unică de plată pentru sprijinul cuplat la cultura respectivă.
7.1. Sprijinul cuplat pentru cultura de soia se acordă fermierilor care fac dovada că:
a) realizează o producție anuală minimă de 1300 kg boabe soia/ha;
b) valorifică o producție minimă de 1300 kg boabe soia/ha pe bază de contract încheiat cu o unitate de
industrializare a boabelor de soia, în scopul obținerii de șrot și ulei de soia sau soia integral extrudată, sau pe
bază de contract comercial de vânzare a mărfii, şi/sau o utilizează în scopul furajării animalelor înscrise în RNE
și a păsărilor pe care le dețin în fermă, prin prelucrarea producției cu instalații proprii de procesare a soiei sau pe
bază de contract de prestări servicii, sau
c) livrează pe bază de aviz de expediție, deținătorului soiului, minimum 1300 kg sămânță certificată/ha, în cazul
loturilor semincere și prezintă factura fiscală pentru servicii multiplicare soia, emisă către deținătorul soiului,
din care să reiasă ca i-a livrat minimum 1300 kg sămânță certificată/ha;
Documente doveditoare:
a) note de intrare/recepție a furajelor de soia procesate pentru consumul cu animalele sau păsările pe care le
deține în fermă; dovada consumului producției obținute în fermă cu animalele deținute, înscrise în RNE, se
face inclusiv pe baza consumurilor de furaje normate pe specii de animale, prevăzute în Anexa nr. 5 a OMADR
nr.619/2015 şi a numărului mediu de animale şi de păsări din fermă pe perioada anului de cerere.
b) factura de achiziție a instalației de procesare/contractul de închiriere/contractul de leasing al instalației de
procesare sau contractul de prestări servicii pentru producerea de furaje. În cazul în care, fermierul nu mai
deține factura de achiziționăre a instalației de procesare, trebuie să prezinte extras din documentele contabile din
ultimul an prin care dovedește că instalația este înregistată ca mijloc fix. În cazul în care fermierul nu deține
instalația de procesare a soiei, poate prezenta contractul de prestări servicii încheiat cu o unitate de procesare a
boabelor de soia;
c) contractul încheiat cu o unitate de procesare a boabelor de soia, în scopul obținerii de șrot și ulei de soia sau
soia integral extrudată și factura fiscală de vânzare sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor
agricole, în cazul persoanelor fizice, pentru minim 1300 kg boabe soia/ha;
d) contractul comercial de vânzare a mărfii și factura fiscală de vânzare sau fila/filele din carnetul de
comercializare a produselor agricole, în cazul persoanelor fizice, pentru minim 1300 kg boabe soia/ha vîndută;
e) În cazul loturilor semincere se prezintă la APIA contractul de multiplicare a semințelor din categoriile
biologice Prebază, Bază și Certificată încheiat cu deținătorul de soiuri de soia înregistrate/în curs de înregistrare
în Uniunea Europeană. Contractul de multiplicare trebuie să fie însoțit de următoarele documente: aviz de
expediție de la deținătorul soiului către fermier în care trebuie să fie menționată cantitatea de soia livrată pentru
însămânțare, procesul verbal de însămânțare al fermierului în care trebuie să fie înscrisă suprafața însămânțată și
documentul oficial de certificare a lotului de sămânță emis de Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea
Semințelor și Materialului Săditor de pe raza teritorială unde se multiplică sămânța.
Termenul final de depunere la APIA a documentelor este 31 martie a anului următor anului de cerere.
7.2 Sprijinul cuplat pentru cultura de lucernă se acordă fermierilor care:
a) au realizat anual o producție minimă de 15 tone/ha masă verde sau 3,75 tone/ha fân;
b) au comercializat cel puțin producția minimă prevăzută la lit. a) pe baza contractului încheiat cu exploatații de
creștere a animalelor înscrise în RNE și a facturii fiscale de vânzare sau a filei/filelor din carnetul de
comercializare a produselor agricole, în cazul persoanelor fizice sau
c) au consumat cu animalele pe care le dețin, înscrise în RNE și/sau au stocat în vederea consumului cu acestea,
cel puțin producția minimă prevăzută la lit. a) obținută în fermă. Verificarea eligibilității se face pe baza
consumurilor de furaje normate pe specii de animale, prevăzute în Anexa nr. 5 a OMADR nr.619/2015 și a
dublului numărului mediu de animale din fermă pe perioada anului de cerere.
Termenul final de depunere la APIA a documentelor este 31 martie a anului următor anului de cerere.
7.3. Sprijinul cuplat pentru mazăre boabe pentru industrializare se acordă fermierilor care:
a) au încheiat contract anual cu o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranța alimentelor;
b) livrează cantitatea minimă de 1,9 tone/ha mazăre boabe la o unitate de procesare înregistrată pentru siguranța
alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr.111/2008, cu modificările și completările ulterioare;
18
c) fac dovada, pe bază de factură fiscală sau pe baza filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor
agricole, în cazul persoanelor fizice, a comercializării producției contractate, dar nu mai puțin decât cantitatea
prevăzută la lit. b);
Documentele doveditoare:
a) contractul cu o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranța alimentelor; în cazul în care cultivatorii
sunt şi procesatori, dovada procesării producţiei proprii, prin documente contabile interne până la data de 1
noiembrie a anului de cerere;
b) factura fiscală de livrare a producției contractate sau pe baza filei/filelor din carnetul de comercializare a
produselor agricole, în cazul persoanelor fizice;
Termenul final de depunere la APIA a documentelor de mai sus este 1 septembrie a anului de cerere.
Procesatorii care cultivă mazăre boabe fac dovada procesării producției proprii, până la data de 1 noiembrie a
anului de cerere, prin documente contabile interne.
7.4. Sprijinul cuplat pentru fasole boabe pentru industrializare se acordă fermierilor care:
a) au încheiat contract anual cu o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranța alimentelor;
b) livrează cantitatea minimă de 0,85 tone/ha fasole boabe la o unitate de procesare înregistrată pentru siguranța
alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008, cu modificările și completările ulterioare;
c) fac dovada, pe bază de factură fiscală sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor agricole,
în cazul persoanelor fizice, a comercializării producției contractate dar nu mai puțin decât cantitatea prevăzută
la lit. b);
Termenul final de depunere la APIA a documentelor de mai sus este 1 septembrie a anului de cerere.
Procesatorii care cultivă fasole boabe fac dovada procesării producției proprii, până la data de 1 noiembrie a
anului de cerere, prin documente contabile interne.
7.5. Sprijinul cuplat pentru cultura de cânepă pentru ulei și fibră se acordă fermierilor care:
a) au încheiat contract cu unităţi de procesare autorizate aflate pe teritoriul României cât și pe teritoriul altor
state membre ale Uniunii Europene, pentru producția obținută;
b) fac dovada că au realizat o producție minimă de 600 kg semințe/ha sau 10000 kg tulpini uscate/ha;
c) dețin autorizație de cultivare emisă de DAJ și respectă condiţiile specifice privind cultivarea cânepei,
conform legislaţiei privind cultivarea plantelor ce conţin substanţe stupefiante şi psihotrope. În conformitate cu
legislaţia în vigoare, inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor recoltează
probele pentru determinarea conţinutului de tetrahidrocanabinol (THC) la soiurile de cânepă cultivate şi
transmit Laboratorului regional pentru controlul calităţii şi igienei vinului Blaj probele prelucrate, însoţite de
datele de identificare ale producătorului agricol (numele şi prenumele, codul numeric personal/codul unic de
înregistrare, adresa) şi datele de identificare ale suprafeţei cultivate (dimensiunea, parcela/lotul), până la data de
15 septembrie a anului de recoltă. Laboratorul regional pentru controlul calităţii şi igienei vinului Blaj transmite
MADR, până la data de 1 noiembrie a anului de recoltă, care îl comunică APIA, raportul cu privire la conţinutul
de THC al culturilor de cânepă pentru fibră, care include următoarele informaţii: conţinutul de THC, împărţit în
tranşe/gradări de 0,1%, procedura utilizată, precum şi datele transmise de inspectoratele teritoriale pentru
calitatea seminţelor şi a materialului săditor.
Documentele doveditoare:
a) contract cu unităţi de procesare autorizate aflate pe teritoriul României cât și pe teritoriul altor state membre
ale Uniunii Europene;
b) copie a documentului de autorizare ca procesator de cânepă, emis de autoritatea competentă a statului
membru;
c) factura fiscală de livrare a producției, proces-verbal de recepţie, bon fiscal sau fila/filele din carnetul de
comercializare a produselor agricole, în cazul persoanelor fizice, dar nu mai puțin decât cantitatea minimă de
600 kg semințe/ha sau 10000 kg tulpini uscate/ha.
d) copie după autorizația de cultivare emisă de DAJ.
Termenul de depunere la APIA a documentelor de mai sus este 1 noiembrie a anului de cerere.
7.6. Sprijinul cuplat pentru cultura de orez se acordă tuturor exploataţiilor orizicole care:
– fac dovada, pe bază de factură fiscală, a comercializării unei producții minime de 4500kg/ha orez;
Termenul de depunere la APIA a documentelor de mai sus este 15 noiembrie a anului de cerere.
7.7. Sprijinul cuplat pentru cultura de sămânță de cartof se acordă fermierilor care:
19
a) au autorizații pentru producerea sămânței de cartof pentru anul de cerere, eliberate de Inspectoratul Teritorial
pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor, de pe raza teritorială în care își desfașoară activitatea, pe
care le prezintă la APIA la depunerea cererii unice de plată;
b) valorifică minim 20200 kg sămânță de cartof/ha pe baza facturii fiscale sau a filei/filelor din carnetul de
comercializare a produselor agricole, în cazul persoanelor fizice, pe care le prezintă la APIA până la data de 15
mai a anului următor anului de cerere curent.
7.8. Sprijinul cuplat pentru cultura de hamei se acordă fermierilor care:
a) au încheiat un contract cu o fabrică de bere sau cu unităţi de procesare pentru scop farmaceutic;
b) solicitantul trebuie să înregistreze contractul de vânzare-cumpărare pentru producţia de hamei la DAJ,
respectiv a municipiului Bucureşti. O copie a acestui contract se depune ulterior de către solicitant la centrul
local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA. Copia contractului menţionat anterior se depune până la
data de 15 octombrie a anului în care solicitantul depune cererea unică de plată. Contractele de vânzare –
cumpărare trebuie să respecte prevederile art. 14 alin. (1) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.952/2005
privind organizarea comună a pieţei în sectorul hameiului şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1696/71,
(CEE) nr. 1037/72, (CEE) nr. 879/73 şi (CEE) nr. 1981/82;
c) fac dovada producţiei minime de 490 kg conuri uscate de hamei/ha prin proces verbal de recepţie încheiat
între DAJ şi fermier, care se depune la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, pâna la data de 1
decembrie a anului de cerere.
7.9. Sprijinul cuplat pentru cultura de sfecla de zahăr se acordă fermierilor care:
a) dețin contract de producere a sfeclei de zahăr cu o fabrică de zahăr, conform modelului prevăzut în anexa la
Acordul interprofesional pentru sfecla de zahăr, aprobat anual prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării
rurale, înregistrat la DAJ, iar o copie a acestuia este depusă la APIA până la data de 1 octombrie a anului în
curs. Contractul se vizează de reprezentantul desemnat al DAJ pe a cărei rază teritorială se află terenul cultivat
numai dacă, pe baza verificărilor efectuate în perioada de vegetație, se constată respectarea condițiilor
agrotehnice, suprafața culturii și asigurarea unei densități medii de cel puțin 6 plante/mp; rezultatul verificărilor
se consemnează într-un proces verbal de constatare semnat de reprezentanții DAJ, ai Federației cultivatorilor de
sfeclă de zahăr și ai fabricii de zahăr, care se păstrează la DAJ. Lipsa vizei DAJ pe contract determină
neeligibilitatea la plată pentru sprijinul cuplat;
b) fac dovada comercializarii unei producţii minime de 26400kg/ha, pe bază de factură fiscală pentru persoanele
juridice și pe bază de adeverință eliberată de fabrica de zahăr pentru persoanele fizice, care se prezintă la APIA
până la data de 31 ianuarie a anului următor anului de cerere curent.
7.10. Sprijinul cuplat pentru tomate destinate industrializării se acordă fermierilor care:
a)cultivă în câmp tomate;
b) prezintă la APIA până la data de 15 iunie a anului de cerere, contractul/contractele încheiat/încheiate cu o
unitate de procesare înregistrată pentru siguranța alimentelor;
c) livrează cantitatea minimă de 30 tone/ha tomate la o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranța
alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008, cu modificările și completările ulterioare;
d) fac dovada valorificarii producţiei contractate, pe bază de factură fiscală sau a filei/filelor din carnetul de
comercializare a produselor agricole, în cazul persoanelor fizice, a unei cantități cel puțin egale cu cea prevăzută
la lit.c), până la data de 1 noiembrie a anului de cerere;
e) unitățile de industrializare care cultivă tomate fac dovada procesării producției proprii, prin documente
contabile interne, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere;
7.11. Sprijinul cuplat pentru castraveți destinați industrializării se acordă fermierilor care:
a) cultivă în câmp castraveți;
b) prezintă la APIA până la data de 15 iunie a anului de cerere contractul/contractele încheiat/încheiate cu o
unitate de industrializare înregistrată pentru siguranța alimentelor;
c) fac dovada valorificarii producţiei contractate, pe bază de factură fiscală sau a filei/filelor din carnetul de
comercializare a produselor agricole, în cazul persoanelor fizice, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere;
d) livrează cantitatea minimă de 12 tone/ha castraveți la o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranța
alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008, cu modificările și completările ulterioare;
e) unitățile de industrializare care cultivă castraveți fac dovada procesării producției proprii, prin documente
contabile interne, până la data de 1 noiembrie a anului de cerere;
20
7.12. Sprijinul cuplat pentru legume cultivate în sere se acordă fermierilor care fac dovada cultivării
următoarelor:
a) tomate pentru consum în stare proaspătă;
b) castraveți pentru consum în stare proaspătă sau destinați industrializării;
c) ardei pentru consum în stare proaspătă;
d) varză pentru consum în stare proaspătă.
(2) Sprijinul cuplat pentru culturile prevăzute la alin. (1) se acordă fermierilor care fac dovada comercializării
următoarelor cantități minime anuale pe hectarul cultivat, în funcție de legumele cultivate, pe baza factură
fiscală sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor agricole, în cazul persoanelor fizice:
a) 85 tone la tomate pentru consum în stare proaspătă;
b) 65 tone la castraveți pentru consum în stare proaspătă;
c) 50 tone la castraveți destinați industrializării pentru care trebuie să aibă un contract încheiat cu o unitate de
industrializare înregistrată pentru siguranța alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii
Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 111/2008, cu modificările și completările
ulterioare;
d) 29 tone la ardei pentru consum în stare proaspătă;
e) 46 tone la varză pentru consum în stare proaspătă.
Termenul de depunere la APIA a documentelor de mai sus este 1 februarie a anului următor anului de cerere
curent.
Unitățile de industrializare care cultivă castraveți în sere proprii fac dovada procesării producției proprii, până la
data de 1 noiembrie a anului de cerere, prin documente contabile interne;
Nu sunt eligibile la plată suprafețele de sere în care legumele nu sunt cultivate pe pământ.
7.13. Sprijinul cuplat pentru legume cultivate în solarii se acordă fermierilor care fac dovada cultivării
următoarelor:
a) tomate pentru consum în stare proaspătă;
b) castraveți pentru consum în stare proaspătă;
c) castraveți destinați industrializării;
d) ardei pentru consum în stare proaspătă;
e) varză pentru consum în stare proaspătă;
f) vinete pentru consum în stare proaspătă.
(2) Sprijinul cuplat pentru culturile prevăzute la alin. (1) se acordă fermierilor care fac dovada comercializării
următoarelor cantități minime anuale pe hectarul cultivat, în funcție de legumele cultivate, pe baza factură
fiscală sau a copiei de pe carnetul de comercializare a produselor agricole, în cazul persoanelor fizice:
a) 32 tone la tomate pentru consum în stare proaspătă;
b) 30 tone la castraveți pentru consum în stare proaspătă și/sau procesare. În cazul castraveților destinați
procesării să aibă un contract încheiat cu o unitate de industrializare înregistrată pentru siguranța alimentelor
potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008, cu modificările și completările ulterioare ;
c) 16 tone la ardei pentru consum în stare proaspătă;
d) 22 tone la varză pentru consum în stare proaspătă;
e) 20 tone la vinete pentru consum în stare proaspătă.
Termenul de depunere la APIA a documentelor de mai sus este 1 februarie a anului următor anului de cerere
curent.
Nu sunt eligibile la plată suprafețele de solarii în care legumele nu sunt cultivate pe pământ.
7.14. Sprijinul cuplat pentru prune destinate industrializării pentru obținerea de produse alimentare
nonalcoolice se acordă fermierilor care:
a) exploatează livezi de pruni;
b) fac dovada comercializării a unei producții minime de 5,6 tone/ha, pe bază de contract cu o unitate de
industrializare înregistrată pentru siguranța alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008,
cu modificările și completările ulterioare, pe care îl prezintă la APIA împreună cu factura fiscală sau fila/filele
din carnetul de comercializare a produselor agricole, în cazul persoanelor fizice până la data de 1 noiembrie a
anului de cerere.
21
c) unitățile de industrializare care exploatează suprafețe cu livezi de pruni fac dovada industrializării producției
proprii prevăzute la lit. b), până la data de 1 noiembrie a anului de cerere, prin documente contabile interne.
7.15. Sprijinul cuplat pentru mere destinate industrializării pentru obținerea de produse alimentare
nonalcoolice se acordă fermierilor care:
a) exploatează livezi de meri;
b) fac dovada comercializării a unei producții minime de 7,8 tone/ha, pe bază de contract cu o unitate de
industrializare înregistrată pentru siguranța alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008,
cu modificările și completările ulterioare, pe care îl prezintă la APIA împreună cu factura fiscală sau cu
fila/filele din carnetul de comercializare a produselor agricole, în cazul persoanelor fizice, până la data de 1
decembrie a anului de cerere.
c) unitățile de industrializare care exploatează suprafețe cu livezi de meri fac dovada procesării producției
proprii prevăzute la lit. b), până la data de 1 decembrie a anului de cerere, prin documente contabile interne.
7.16. Sprijinul cuplat pentru cireșe și vișine destinate industrializării pentru obținerea de produse
alimentare nonalcoolice se acordă fermierilor care:
a)exploatează livezi de cireși și vișini;
b) fac dovada comercializării a unei producții minime de 4,4 tone/ha, pe bază de contract cu o unitate de
industrializare înregistrată pentru siguranța alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008,
cu modificările și completările ulterioare, pe care îl prezintă la APIA împreună cu factura fiscală sau cu
fila/filele din carnetul de comercializare a produselor agricole, în cazul persoanelor fizice, până la data de 1
octombrie a anului de cerere.
c) unitățile de industrializare care exploatează suprafețe cu livezi de cireși și/sau vișini fac dovada procesării
producției proprii prevăzute la lit. b), până la data de 1 octombrie a anului de cerere, prin documente contabile
interne.
7.17. Sprijinul cuplat pentru caise și zarzăre destinate industrializării pentru obținerea de produse
alimentare nonalcoolice se acordă fermierilor care:
a) exploatează livezi de caiși și zarzări;
b) fac dovada comercializării a unei producții minime de 4,7 tone/ha, pe bază de contract cu o unitate de
industrializare înregistrată pentru siguranța alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008,
cu modificările și completările ulterioare, pe care îl prezintă la APIA împreună cu factura fiscală sau cu
fila/filele din carnetul de comercializare a produselor agricole, în cazul persoanelor fizice, până la data de 1
septembrie a anului de cerere;
c) unitățile de industrializare care exploatează suprafețe cu livezi de caiși și/sau zarzări fac dovada procesării
producției proprii prevăzute la lit. b), până la data de 1 septembrie a anului de cerere, prin documente contabile
interne.
7.18. Sprijinul cuplat pentru cultura de cartofi timpurii, semitimpurii și de vară pentru industrializare se
acordă fermierilor care:
a)cultivă cartofi timpurii, semitimpurii și de vară pentru industrializare;
b) fac dovada comercializării a unei producții minime de 12,5 tone/ha, pe bază de contract cu o unitate de
procesare înregistrată pentru siguranța alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008, cu
modificările și completările ulterioare, pe care îl prezintă la APIA până la data de 1 octombrie a anului de
cerere;
c)fac dovada comercializării producției contractate, pe baza facturii fiscale sau a filei/filelor din carnetul de
comercializare a produselor agricole, în cazul persoanelor fizice, care se depune la APIA până la data de 30
octombrie a anului de cerere.
În situația în care solicitantul sprijinului cuplat în sectorul vegetal este membru al unui grup/organizație de
producători recunoscut(ă) de MADR, actele doveditoare ale cantității livrate prin intermediul
grupului/organizației sunt:
a) pentru persoanele fizice, copie de pe carnetul de comercializare;
b) pentru persoanele juridice, inclusiv PFA,II,IF, copia facturii emisă către grup.
(2) Solicitanții menționați mai sus mai prezintă și:
22
a) adeverință prin fac dovada că sunt membri ai grupului/organizației de producători prin care valorifică
producția;
b) copia contractului încheiat între grup /organizație și cumpărător.
7.19. Sprijinul cuplat pentru creșterea ovinelor se acordă fermierilor activi care îndeplinesc cumulativ
următoarele condiții:
– solicită SCZ pentru un efectiv de minimum 150 şi maximum 600 de capete de femele ovine și/sau berbeci de
reproducție, inclusiv, pe beneficiar, în exploatații cu cod ANSVSA, care au vârsta de minimum un an la data de
31 martie a anului de solicitare a SCZ;
– solicitanții cu un efectiv mai mare de 600 capete de femele ovine și/sau berbeci de reproducție beneficiază de
SCZ calculat la nivelul a maximum 600 capete de femele ovine și/sau berbeci de reproducție;
– femelele ovine și/sau berbecii de reproducție din exploataţie, pentru care beneficiarul solicită SCZ, să aibă
vârsta de maximum 8 ani pentru femele și, respectiv 6 ani pentru berbecii de reproducție la data-limită de
depunere a cererii unice de plată;
– efectivul de animale pentru care se solicită SCZ trebuie să fie identificat şi înregistrat în RNE la data depunerii
cererii;
– deţin registrul individual al exploataţiei, completat și actualizat, în conformitate cu prevederile
Regulamentului (CE) nr. 1760/2000 de stabilire a unui sistem de identificare şi înregistrare a bovinelor şi
privind etichetarea cărnii de vită şi mânzat şi a produselor din carne de vită şi mânzat şi de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 820/97 al Consiliului;
– femelele ovine și/sau berbecii de reproducție pentru care se solicită SCZ trebuie să fie menţinute, pe o
perioadă de reţinere de 100 de zile de la data limităde depunere a cererilor unice de plată, la adresa exploataţiei
şi/sau locaţiei, menţionată în cerere;
– femelele ovine și/sau berbecii de reproducție pentru care se solicită SCZ, începând cu anul de cerere 2016
trebuie să fie înscrise în Registrul Genealogic al rasei;
– animalele beneficiaza de sprijinul cuplat in zootehnie astfel:
– o singura data pentru berbecii de reproducție;
– anual pentru femele ovine.
7.20. Sprijinul cuplat pentru creșterea caprinelor se acordă fermierilor activi care îndeplinesc cumulativ
următoarele condiții:
– solicită SCZ pentru un efectiv de minimum 50 şi maximum 500 de capete de femele caprine și/sau țapi de
reproducție, inclusiv, pe beneficiar, în exploatații cu cod ANSVSA, care au vârsta de minimum un an la data de
31 martie a anului de solicitare a SCZ;
– solicitanții cu un efectiv mai mare de 500 capete de femele caprine și/sau țapi de reproducție beneficiază de
SCZ calculat la nivelul a maximum 500 capete de femele caprine și/sau țapi de reproducție;
– femelele caprine și/sau țapii de reproducție din exploataţie pentru care beneficiarul solicită SCZ să aibă vârsta
de maximum 8 ani la femele și respectiv 6 ani la țapii de reproducție la data limităde depunere a cererii de plată;
– efectivul de animale pentru care se solicită SCZ trebuie să fie identificat şi înregistrat în RNE la data depunerii
cererii unice de plată;
– deţin registrul individual al exploataţiei, completat și actualizat, în conformitate cu prevederile
Regulamentului (CE) nr. 1760/2000 de stabilire a unui sistem de identificare şi înregistrare a bovinelor şi
privind etichetarea cărnii de vită şi mânzat şi a produselor din carne de vită şi mânzat şi de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 820/97 al Consiliului;
– femelele caprine și/sau țapii de reproducție pentru care se solicită SCZ trebuie să fie menţinute, pe o perioadă
de reţinere de 100 de zile de la data-limită de depunere a cererilor unicade plată, la adresa exploataţiei şi/sau
locaţiei, menţionată în cerere;
– femelele caprine și/sau țapii de reproducție pentru care se solicită SCZ, începând cu anul de cerere 2016
trebuie să fie înscrise în Registrul Genealogic al rasei;
– animalele beneficiază de sprijinul cuplat în zootehnie astfel:
– o singura data pentru țapii de reproducție;
– anual pentru femele caprine.
7.21. Sprijinul cuplat pentru creșterea taurinelor din rase de carne şi metişii acestora se acordă fermierilor
activi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
23
– solicită SCZ pentru un efectiv de animale de minimum 10 şi maximum 250 capete taurine de carne, inclusiv,
pe beneficiar, în exploatații cu cod ANSVSA, constituit, după caz, din:
(i) vaci din rase de carne; și/sau
(ii) vaci metise cu rase de carne; și/sau
(iii)tineret mascul şi/sau femel din rase de carne; şi/sau
(iv)tineret mascul şi/sau femel metis cu rase de carne; și/sau
(v) tauri din rase de carne.
– solicitanții cu un efectiv mai mare de 250 capete taurine de carne beneficiază de SCZ calculat la nivelul a
maximum 250 capete taurine de carne;
– tineretul mascul pentru care se solicită SCZ trebuie să aibă vârsta de maximum 25 de luni la data ieşirii din
exploataţie sau la data limită de depunere a cererii unice de plată, după caz;
– pentru tineretul femel până la prima fătare, dar nu mai târziu de vârsta de 32 de luni la data ieşirii din
exploataţie sau la data limită de depunere a cererii unice de plată, după caz
– vacile de carne și/sau vacile metise cu rase de carne și/sau taurii de reproducție din exploataţie pentru care
beneficiarul solicită SCZ să aibă vârsta de maximum 12 ani la vaci și de 6 ani la taurii de reproducție la data
limită de depunere a cererii unice de plată;
– efectivul de animale trebuie să fie identificat şi înregistrat în RNE;
– deţin registrul individual al exploataţiei, completat și actualizat, în conformitate cu prevederile
Regulamentului (CE) nr. 1760/2000 de stabilire a unui sistem de identificare şi înregistrare a bovinelor şi
privind etichetarea cărnii de vită şi mânzat şi a produselor din carne de vită şi mânzat şi de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 820/97 al Consiliului;
– animalele pentru care se solicită SCZ trebuie să fie deţinute de beneficiar cel puţin o perioadă de 8 luni de la
data intrării în exploataţie a acestora şi până în momentul ieşirii/până la data depunerii cererii unice de plată,
după caz, cu excepţia vacilor din rase de carne și sau metise cu rase de carne care trebuie menţinute, pe o
perioadă de reţinere de 6 luni de la data limită de depunere a cererii unice de plată, la adresa exploataţiei
şi/sau locaţiei menţionată în cerere;
Atenție !!! Momentul ieșirii din exploatație menționat anterior trebuie să fie cuprins între ziua următoare
închiderii perioadei de depunere a cererii unice de plată pentru anul precedent și data limită de depunere a
cererii unice de plată pentru anul curent;
– toate animalele din categoria taurine din rase de carne si metişii acestora pentru care se solicită SCZ trebuie
să fie înscriși în Registrul Genealogic al rasei;
– animalele beneficiaza de sprijinul cuplat în zootehnie astfel:
-o singură dată pentru categoria tineret mascul şi/sau femel (iii, iv)
-o singură dată pentru categoria tauri din rase de carne (v)
-anual pentru categoriile vaci din rase de carne şi vaci metise cu rase de carne (i, ii)
Documente specifice:
– Copie de pe pașaportul fiecărui animal pentru care se solicită SCZ, existent în exploatație la data depunerii
cererii și/sau documente care atestă ieșirile animalelor din exploatație;
– Adeverința eliberată de ANZ care certifică rasele de carne și metișii acestora, prin verificarea datelor din
certificatele de origine, buletinele de însămânțări artificiale/adeverințele de montă naturală precum şi înscrierea
în Registrul Genealogic al rasei.
7.22. Sprijinul cuplat pentru creşterea vacilor de lapte se acordă fermierilor activi care îndeplinesc cumulativ
următoarele condiții:
– solicită SCZ pentru un efectiv de minimum 10 și maximum 250 capete vaci de lapte, inclusiv, pe beneficiar, în
exploatații cu cod ANSVSA;
– solicitanții cu un efectiv mai mare de 250 capete vaci de lapte beneficiază de SCZ calculat la nivelul a
maximum 250 capete vaci de lapte;
– vacile de lapte din exploataţie pentru care beneficiarul solicită SCZ, îndeplinesc cumulativ următoarele
condiții:
(i) să aibă vârsta de maximum 8 ani la data limită de depunere a cererii unice de plată;
(ii) să fie înscrise în Registrul Genealogic al rasei, cu excepția vacilor de lapte din zonele montane
prevăzute de sub-măsura 13.1 a PNDR 2014-2020, definite prin Anexa 8.2 – “Metodologie
24
desemnare zone eligibile M.13” și prezentate în Anexa 8.2 – “Lista zonelor eligibile M.10, M.11,
M.13”, în baza prevederilor art. 32 alin.(1) lit. a) și art. 32 alin.(2) din Regulamentul (UE) nr.
1305/2013, care trebuie să fie înscrise în Registrul Genealogic al rasei începând cu anul de cerere
2016;
(iii) să fie menţinute, pe o perioadă de reţinere de 6 luni de la data limită de depunere a cererii
unice de plată, la adresa exploataţiei şi/sau locaţiei menţionate în cerere;
(iv) să fie identificate şi înregistrate în RNE.
– să aibă încheiat un contract, valabil pe o perioadă de minimum 6 luni de la data depunerii cererii unice de
plată, cu un cumpărător, și documente fiscale care să ateste livrarea laptelui și/sau copie de pe carnetul de
comercializare în cazul vânzărilor directe;
– deţin registrul individual al exploataţiei, completat și actualizat, în conformitate cu prevederile
Regulamentului (CE) nr. 1760/2000 de stabilire a unui sistem de identificare şi înregistrare a bovinelor şi
privind etichetarea cărnii de vită şi mânzat şi a produselor din carne de vită şi mânzat şi de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 820/97 al Consiliului.
Documente specifice:
– Copie de pe pașaportul fiecărei vaci de lapte pentru care se solicită SCZ;
– Adeverinţa eliberată de asociaţia/agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea Registrului genealogic al
rasei, prin care se confirmă înscrierea vacilor de lapte, pentru care se solicită SCZ, în Registrul genealogic al
rasei, avizată de ANZ, după caz.
7.23 Sprijinul cuplat pentru creșterea bivolițelor de lapte se acordă fermierilor activi care îndeplinesc
cumulativ următoarele condiţii:
– solicită SCZ pentru un efectiv de maximum 100 de capete de bivoliţe de lapte, inclusiv, pe beneficiar, în
exploatații cu cod ANSVSA;
– solicitanții cu un efectiv mai mare de 100 capete de bivolițe de lapte beneficiază de SCZ calculat la nivelul a
maximum 100 capete de bivolițe de lapte;
– bivoliţele de lapte pentru care se solicită SCZ trebuie menţinute, pe o perioadă de reţinere de 6 luni de la datalimită
de depunere a cererii unice de plată, la adresa exploataţiei şi/sau locaţiei menţionate în cerere;
– bivoliţele de lapte din exploataţie pentru care beneficiarul solicită SCZ trebuie să fie identificate şi înregistrate
în RNE;
– deţin registrul individual al exploataţiei, completat și actualizat, în conformitate cu prevederile
Regulamentului (CE) nr. 1760/2000 de stabilire a unui sistem de identificare şi înregistrare a bovinelor şi
privind etichetarea cărnii de vită şi mânzat şi a produselor din carne de vită şi mânzat şi de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 820/97 al Consiliului.
Documente specifice:
– Copie de pe paşaportul fiecărei bivoliţe de lapte pentru care se solicită sprijin cuplat;
– Adeverinţa eliberată de asociaţia/agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea Registrului genealogic al
rasei, prin care se confirmă înscrierea bivolițelor, pentru care se solicită sprijin cuplat, în Registrul genealogic
al rasei, avizată de către Agenţia Naţională pentru Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu”, denumită în
continuare ANZ, după caz.
7.24. Sprijinul cuplat pentru creşterea viermilor de mătase se acordă fermierilor activi care îndeplinesc
cumulativ următoarele condiții:
– achiziționează cutii de câte 10 grame de ouă de viermi de mătase eclozionabile/cutie de la unități autorizate
sanitar veterinar ;
– să aibă încheiat un contract de livrare cu o unitate de procesare/operator din domeniu pentru minimum 15 kg
de gogoși crude pentru fiecare cutie de 10 grame de ouă de viermi de mătase eclozionabile;
– SCZ se acordă pentru viermii de mătase aferenți unei producții minime de 15 kg gogoși crude/cutie de ouă.
Documente specifice:
– copia contractului de livrare cu o unitate de procesare/operator din domeniu, care însoţește cererea unică de
plată. Unitatea de procesare/operatorul din domeniu are ca obiect de activitate comerțul gogoșilor de mătase
și/sau pregatirea fibrelor si filarea fibrelor textile și/sau producția de țesături.
25
– factura fiscală de achiziție a cutiilor cu ouă de viermi de mătase și factura fiscală de vânzare a gogoșilor crude
de mătase către procesator/operator sau copie de pe carnetul de comercializare a produselor agricole, în cazul
persoanelor fizice, care se prezintă până la data de 1 decembrie a anului de cerere.
Documente specifice Măsurilor de dezvoltare rurală:
Pentru fiecare dintre submăsurile 11.1 şi 11.2, cât şi pentru pentru pachetele din M214 adaptate la cadrul
juridic al submăsurii 11.2, fermierul trebuie să prezinte următoarele documente:
– Copie contract încheiat intre organismul de inspecţie şi certificare/entitate mandatată şi beneficiar (care se
depune odată cu cererea unică de plată şi care trebuie să fie valabil pentru întreaga perioadă de angajament);
– Copie fişă de înregistrare a beneficiarului în agricultura ecologică conform Anexei 1 din Ordinul MADR
1253/2013, cu modificările şi completările ulterioare (care se depune odată cu cererea şi care trebuie să fie
vizată de DAJ şi valabilă pentru anul în curs);
– Copie după documentul justificativ (certificat de conformitate/master certificat/certificat de confirmare a
conversiei şi anexa la certificat conform Anexei nr. 6 din Ordinul MADR nr. 181/2012, cu modificările şi
completările ulterioare care se depune până la data de 15 octombrie 2015 inclusiv).
Documentul justificativ şi anexa conform Ordinului MADR nr. 181/2012, cu modificările ulterioare, trebuie
emise în fiecare an de cerere pe baza producţiilor efectiv obţinute pentru culturile recoltate până la data de 1
octombrie şi pe baza celor estimate pentru culturile care nu sunt recoltate la această dată.
Pentru pachetul 5 din M10-fermierii vor depune până la termenul limită de depunere a cererilor unice de plată
documente doveditoare pentru dovedirea utilizării a doi hibrizi/soiuri cu precocităţi diferite pentru cultura
înscrisă în declaraţia de suprafaţă, astfel: certificatul oficial de calitate a seminţei, factura de achiziţionare a
seminţei care să includă următoarele informaţii: hibridul, soiul, precocitatea acestuia (semi-timpuriu/timpuriu şi
semi-tardiv/tardiv) şi cantitatea de sămânţă achiziţionată şi certificatul oficial de calitate şi conformitate al
furnizorului/producatorului.
Pentru pachetul 8 din M10-fermierii se angajează să menţina efectivul de femele adulte de reproducţie din
rasele în pericol de abandon deţinut la data începerii angajamentului. In cazul în care efectivul angajat se
reduce, datorită unor cauze cum ar fi îmbolnăvirea, sacrificarea, moartea sau vânzarea animalelor, beneficiarul
are obligaţia de a notifica în 15 zile lucrătoare APIA şi de a reface efectivul de femele adulte de reproducţie,
prin trecere de la tineret sau prin cumpărare. În cazul în care efectivul de animale adulte nu se va reface în
maximum 6 luni de la momentul notificării, sprijinul va fi redus.
Documentele care trebuie aduse de fermier odată cu Notificarea dacă efectivul de animale se reduce sunt:
– certificat sanitar-veterinar, în cazul îmbolnăvirii sau sacrificării;
– act constatator al medicului veterinar, în cazul morţii,
– document de livrare, în cazul vânzării animalelor,
– document eliberat de Poliţie şi/sau de Primărie, în cazul dispariţiei urmarea unui furt sau atacului animalelor
sălbatice.
Documentele enunţate trebuie să conţină elementele de identificare ale animalelor.
Fermierii care accesează Măsura 10 şi/sau Măsura 11 trebuie să facă dovada deţinerii cunoştinţelor şi
informaţiilor necesare. Aceasta este valabilă la nivel de măsură şi vizează doar angajamentele noi, deschise în
campania 2015. Dovada eliberată de o entitate cu competenţe în acest domeniu este prezentată la APIA până la
data de 1 octombrie 2015.
Transferul unei exploataţii reprezintă vânzarea sau arendarea, sau orice alt tip de tranzacţie
similară care are drept obiect unităţile de producţie în cauză– art. 8 alin. 1 din Regulamentul CE nr.
809/2014. Se realizează pentru întreaga exploataţie între doi fermieri înscrişi în RUI.
Transferul se poate realiza oricând până la momentul emiterii de către APIA a deciziei de plată pe
numele fermierului care transferă exploataţia agricolă.
În baza art 8 din Regulamentul CE nr. 809/2014: ,,(2) Dacă o exploataţie este transferată integral de la un
beneficiar la altul după depunerea unei cereri de ajutor, a unei cereri de sprijin sau a unei cereri de plată şi
înainte să fi fost îndeplinite toate condiţiile de acordare a ajutorului sau a sprijinului, cedentului nu i se acordă
niciun ajutor sau sprijin pentru exploataţia transferată.
(3) Ajutorul sau plata solicitat(ă) de cedent se acordă cesionarului, cu respectarea următoarelor condiţii:
26
(a) pe parcursul unei perioade care urmează să fie stabilită de statele membre, cesionarul informează
autoritatea competentă în legătură cu transferul şi solicită plata ajutorului şi/sau a sprijinului;
(b) cesionarul furnizează toate documentele justificative solicitate de autoritatea competentă;
(c) sunt îndeplinite toate condiţiile pentru acordarea ajutorului şi/sau a sprijinului în ceea ce priveşte
exploataţia transferată.
(4) După momentul în care cesionarul a informat autoritatea competentă şi a solicitat plata ajutorului şi/sau a
sprijinului în conformitate cu alin. (3) litera (a):
(a) toate drepturile şi obligaţiile cedentului care decurg din raportul juridic dintre cedent şi autoritatea
competentă generat de cererea de ajutor, de cererea de sprijin sau de cererea de plată sunt atribuite
cesionarului;
(b) toate acţiunile necesare pentru acordarea ajutorului şi/sau a sprijinului şi toate declaraţiiile date de cedent
înainte de transfer sunt atribuite cesionarului în scopul aplicării normelor relevante ale Uniunii;
(c) exploataţia transferată este considerată, după caz, o exploataţie separată pe durata anului de cerere în
cauză.
(5) După caz, statele membre pot decide să acorde ajutorul şi/sau sprijinul cedentului. În acest caz:
(a) cesionarul nu primeşte niciun ajutor sau sprijin;
(b) statele membre aplică mutatis mutandis cerinţele prevăzute la alin. (2), (3) şi (4)”.
Fermierul care preia exploataţia agricolă depune la centrul local/sucursala judeţeană sau a municipiului
Bucureşti unde a fost depusă cererea de plată a fermierului care transferă exploataţia agricolă Cererea de
transfer de exploataţie însoţită de documentele care au stat la baza transferului de exploataţie agricolă: contract
de vânzare-cumpărare/arendă /închiriere/concesionare/donaţie/comodat sau altele asemenea şi dovada
contului bancar activ. Dacă fermierul care a transferat exploataţia a solicitat în cererea sa de plată depusă la
A.P.I.A. sprijinul aferent unui ANT şi a depus la dosarul cererii sale de plată un contract de procesare încheiat
cu un procesator autorizat în termenul stabilit, fermierul care preia exploataţia prin transfer nu trebuie să încheie
un alt contract cu respectivul procesator (în care să figureze numele noului utilizator al suprafeţei/noului
partener de contract) sau un act adiţional la contract, având în vedere faptul că acesta este valabil pentru
perioada pentru care a fost încheiat. Se vor respecta prevederile art. 1847 – privind interdicţia subarendării din
Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare.
Transfer de angajament pentru M10 şi M214 – reprezintă preluarea voluntară de către cesionar a obligaţiilor
şi drepturilor care decurg din angajamentele asumate de către cedent în legătură cu respectarea condiţiiilor de
acordare a sprijinului pentru fiecare măsură/submăsură/pachet/varianta vizată.
În cazul transferului de angajament, atât cedentul, cât şi cesionarul completează şi semnează Anexa nr. 33.
Acest document poate fi adus la APIA doar până la data limită de depunerii cererii unice de plată. Ulterior,
documentul este considerat inadmisibil, parcelele în cauză figurând ca netransferate.
În cazul P4 şi P5 din M10 şi P4 din M214 se acceptă doar transferul total al angajamentului aferent
suprafeţei care face obiectul pachetului respectiv. Pentru P4, fermierul care preia angajamentul are obligaţia
să se asigure că în urma transferului pentru a se evita orice suprapunere cu standardul de ecocondiţionalitate
referitor la protecţia solului pe timpul iernii, pachetul se poate aplica pe maximum 80% din suprafaţa de teren
arabil aparţinând unei ferme Prevederea referitoare la protecţia solului pe timpul iernii, este valabila si la
preluarea prin transfer a P7.
În cazul M214 (cu excepţia P5 – agricultura ecologică) se acceptă transferul parţial de exploataţie
(transfer de angajament) prin Anexa nr. 33. Pentru P4 din M214 prin Anexa nr. 33 se poate face doar
transferul total al angajamentului aferent suprafeţei care face obiectul pachetului respectiv. Plata pe
suprafaţă revine fermierului care preia exploataţia agricolă, cu asumarea obligaţiei de îndeplinire a condiţiilor
de eligibilitate şi a consecinţelor rezultate din neîndeplinirea acestora.
În cazul pachetelor din cadrul M11.1/M11.2 şi pachetului 5 – agricultura ecologică din M214 nu se
acceptă transferul angajamentului aferent suprafeţei care face obiectul acestor pachete. Transferul
acestor pachete este posibil numai în cazul transferului total al exploataţiei.
În cazul angajamentelor adaptate dacă are loc un transfer total de explotaţie şi persoana care preia
terenul nu preia şi angajamentele, fermierul cedent returnează sumele primite în anii anteriori de
angajament.
27
Pentru angajamentele din cadrul M10 şi M11 din PNDR 2014-2020 se aplică prevederile art. 47 alin. 2 din
Regulamentul (UE) nr. 1305/2013, în sensul că dacă întregul teren sau o parte a acestuia, care face obiectul
angajamentului sau întreaga exploataţie este transferat(ă) altei persoane în cursul perioadei angajamentului
respectiv, angajamentul sau partea din acesta aferentă terenului transferat poate fi preluat(ă) de cealaltă
persoană pentru perioada rămasă sau poate înceta şi rambursarea nu este solicitată în ceea ce priveşte perioada
în care angajamentul a produs efecte.
În cazul în care o suprafaţă aflată sub angajament este transferată unui alt fermier, noul utilizator al suprafeţei în
cauză, care a preluat angajamentul existent, este responsabil pentru eventualele neconformităţi depistate ulterior
transferului şi ca urmare acestuia i se vor reţine sumele acordate necuvenit în campaniile anterioare transferului
pentru suprafaţa respectivă.
Pentru angajamentele de agro-mediu semnate în cadrul programării anterioare se aplică prevederile art. 44 (1)
ale Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, cu modificările şi completările ulterioare, independent de data la care are
loc transferul exploataţiei (în perioada de programare anterioară sau actuală). În aceste condiţii, beneficiarii
sprijinului pentru agro-mediu, acordat în cadrul perioadei de programare 2007-2013, care transferă terenul aflat
sub angajament de agro-mediu, trebuie să ramburseze ajutorul acordat, dacă persoana care preia terenul nu preia
şi angajamentele.
În cazul transferului de exploataţie sau al modificării dreptului de utilizare a unor parcele agricole,
beneficiarul cesionar este informat de APIA, în scris, asupra posibilităţii transferului de angajament şi a
stadiului implementării angajamentului de către cedent pe suprafeţele vizate de transfer, până la acel
moment.
În cazul schimbării formei de organizare, fermierul anunţă modificarea statutului său în 10 zile
lucrătoare de la data înregistrării noii forme de organizare, completează formularul specific şi prezintă
documentele aferente noii forme de organizare şi cele de numire/desemnare administrator, după caz), dovadă
cont bancar activ şi CI/BI (copia acestor documente se păstrează la dosarul cererii).
Cazurile de forţă majoră sau circumstanţele excepţionale prevăzute de art. 2 alin. (2) din
Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 trebuie anunţate la APIA în scris, printr-o declaraţie – Înştiinţare şi actele
originale de constatare ale fenomenului invocat trebuie să fie prezentate de fermier Centrelor
Judeţene/Locale/Municipiul Bucureşti A.P.I.A. în termen de 15 zile lucrătoare de la data obţinerii de către
fermier a acestora conform art. 28 alin. (4) din OUG nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se
aplică în agricultură în perioada 2015-2020 și pentru modificarea art. 2 din legea nr. 36/1991 privind
societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură.
Art 2 alin. 2 din Regulamentul UE nr. 1306/2013: ,,In special, in următoarele cazuri „forţa majoră” şi
„circumstanţele excepţionale” sunt recunoscute:
(a) decesul beneficiarului;
(b) incapacitatea profesională pe termen lung a beneficiarului;
(c) o catastrofă naturală gravă care afectează puternic exploatația agricolă;
(d) distrugerea accidentală a clădirilor destinate creșterii animalelor, aflate pe exploatația agricolă;
(e) o epizootie sau o boală a plantelor care afectează parțial sau integral șeptelul sau, respectiv, culturile
beneficiarului;
(f) exproprierea întregii exploatații agricole sau a unei mari părți a acesteia, dacă exproprierea respectivă nu
ar fi putut fi anticipată la data depunerii cererii”.
Art. 4 din Regulamentul UE nr. 640/2014: ,,Cazurile de forță majoră şi circumstanțele excepționale se
notifică în scris autorității competente, furnizându-se în același timp dovezi relevante considerate
satisfăcătoare de autoritatea în cauză, în termen de cincisprezece zile lucrătoare de la data la care beneficiarul
sau succesorul său în drepturi este în măsură să trimită respectiva notificare.
În ceea ce privește măsurile de sprijin pentru dezvoltarea rurală în temeiul art. 28, 29, 33 și 34 din
Regulamentul (UE) nr. 1305/2013, dacă un beneficiar nu și-a putut îndeplini angajamentul din cauza unui caz
de forță majoră sau a unor circumstanțe excepționale, plata respectivă trebuie să fie retrasă proporțional
pentru anii în care s-au manifestat cazul de forță majoră sau circumstanțele excepționale. Retragerea vizează
doar părțile din angajament pentru care nu au fost suportate costuri suplimentare sau nu s-au înregistrat
pierderi de venit înaintea manifestării cazului de forță majoră sau a circumstanțelor excepționale. Nu se aplică
28
nicio retragere în legătură cu criteriile de eligibilitate și cu alte obligații și nu se aplică nicio sancțiune
administrativă”.
După caz, documentele sunt: – certificatul care atestă calitatea de moştenitor/certificat de moştenitor eliberat
de notarul public/declaraţia de împuternicire pentru un singur moştenitor în cazul existenţei mai multor
moştenitori pentru decesul beneficiarului; certificatul medical de constatare a incapacităţii de muncă pentru
incapacitatea profesională de lungă durată a agricultorului/adeverinţă medicală din care să reiasă
incapacitatea profesională de lungă durată a agricultorului, după caz; procesul verbal de constatare a
calamităţii eliberat de Primărie/ procesul verbal de constatare emis de către Inspectoratul General pentru
Situaţii de Urgenţă pentru catastrofele naturale şi distrugerea accidentală a clădirilor exploataţiei, după caz.
Fermierii care se află în zonele declarate calamitate printr-un act normativ naţional, prezintă a A.P.I.A. doar
Înştiinţarea. Numai în baza ambelor acte menţionate (actul normativ naţional şi Înştiinţarea), A.P.I.A. ia în
considerare cazul de forţă majoră/situaţii excepţionale. Fermierii care au suferit calamităţi ale culturilor din
cauza unor fenomene naturale izolate (îngheţ, inundaţii, secetă, tornade, etc.) pentru care nu există un act
normativ naţional, prezintă ca documente doveditoare, alături de Înştiinţare şi procesul verbal de constatare a
calamităţii eliberat de Primărie. Copiile documentelor de mai sus se păstrează la dosarul cererii de plată.
În cazul decesului fermierului care a depus cererea de plată, moştenitorul/moştenitorul legal
desemnat de către ceilalţi moştenitori aduce la cunoştiinţa A.P.I.A., în scris, acest aspect printr-o Înștiinţare, în
termen de 15 zile lucrătoare de la data emiterii Certificatului de deces conform art. 28 alin. (4) din OUG nr.
3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 și pentru
modificarea art. 2 din legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură şi
prezintă la A.P.I.A. certificatul de deces (o copie se păstrează la dosarul cererii de plată a moştenitorului). Dacă
există o diferenţă mai mare de 15 zile lucrătoare, moştenitorul/moştenitorul legal desemnat completează o
Scrisoare justificativă pentru întârziere. Dacă moştenitorul nu depune Cererea de preluare de exploataţie
agricolă în caz de deces pentru că nu s-a dezbătut succesiunea până la emiterea deciziei de plată pe numele
decedatului, se urmează calea legală de succesiune pentru obţinerea sprijinului din contul decedatului (în cazul
în care contul bancar declarat de fermierul decedat în cererea de plată nu este închis de către moştenitor).
Moştenitorul/moştenitorul legal desemnat de către ceilalţi moştenitori poate prelua exploataţia agricolă până la
data emiterii de către APIA a deciziei de plată pe numele defunctului, asumându-şi drepturile şi obligaţiile
aferente, în baza unei cereri depusă la centrul local/judeţean APIA unde fermierul decedat a avut cerere de
plată, Cerere de preluare de exploataţie agricolă în caz de deces, formular pus la dispoziţie de APIA, iar
cererea va fi însoţită de următoarele documente justificative:acte doveditoare privind calitatea de moştenitor
(certificat de calitate de moştenitor/certificat de moştenitor eliberat de notarul public, prin care se stabileşte
calitatea succesorilor şi bunurile rămase de la fermierul decedat în original şi copie; actul de identitate al
moştenitorului, în original şi copie; dovada contului bancar activ; declaraţie notarială prin care este
împuternicit doar unul dintre moştenitori să primească sprijinul (în cazul în care există mai mulţi moştenitori).
Copia acestor documente se păstrează la dosarul cererii de plată a moştenitorului.
Fermierul nu este sancţionat pentru depunerea cu întârziere a cererii unice de plată pe suprafaţă, a
modificărilor, a documentelor aferente ANT în cazurile de forţă majoră şi circumstanţe excepţionale,
dacă anunţă A.P.I.A în termen legal şi prezintă actele doveditoare.
Modificarea cererii unice de plată pe suprafaţă poate avea loc:
În sensul art. 8 alin. (1) lit. i) din ordonanță, precum și în conformitate cu prevederile art. 3 și art. 15 din
Regulamentul nr. 809/2014, fermierii pot aduce modificări cererii unice de plată sau pot retrage în totalitate
cererea unică de plată sau părți ale acesteia numai dacă:
– APIA nu a informat deja beneficiarul cu privire la eventualele neconformități din cererea unică de plată;
– APIA nu a notificat fermierului intenția sa de a efectua un control la fața locului.
În cazul în care în cadrul unui control la fața locului, a fost constatată o neconformitate, modificările sau
retragerile nu sunt autorizate pentru parcelele agricole la care se referă neconformitatea.
În cazul în care modificările aduse cererii unice de plată au incidență asupra documentelor justificative sau
asupra contractelor care trebuie prezentate, respectivele documente sau contracte se vor actualiza în consecință.
a. Din iniţiativa solicitantului: fermierii completează şi depun la Centrele locale/judeţene/Municipiul Bucureşti
A.P.I.A. următoarele formulare:
29
1.Schimbarea declaraţiei de suprafaţă pentru anul 2015 – M1 (se poate: mări suprafaţa unei
parcele/subparcele deja declarate, schimba cultura, diviza parcela în subparcele, modifică numărul blocului
fizic dacă fermierul nu a fost notificat de APIA cu privire la erori sau nu a fost supus controlului pe teren,
modifică suprafaţa unei parcele deja adaugată prin formular M2, – modifică variantele de pachet 1, 2, 5 în
cadrul fiecărei submăsuri din M11/variantele de pachet 5.1, 5.2, 5.5 din M 214, în cadrul rotirii. Pentru culturile
modificate, care implică prezentarea la A.P.I.A. a unor documente specifice în conformitate cu schemele pentru
care solicită plata, acestea sunt prezentate de fermieri în termenele precizate de legislaţie (dacă acestea sunt
aduse de fermier în perioada de penalizare, întârzierea este sancţionată cu 1% pentru fiecare zi lucrătoare).
2. Completarea declaraţiei de suprafaţă pentru anul 2015-M2. Suprafeţele înscrise în M2 sunt justificate de
documente doveditoare ale utilizarii legale a terenului. Se pot adăuga una sau mai multe parcele
individuale, declarată(e) ulterior depunerii cererii iniţiale, inclusiv parcele pentru care se solicită sprijin pe
măsurile de dezvoltare rurală). Se poate înscrie pachetul/varianta /subpachetul în declaraţia de suprafaţă. Se
pot adauga şi scheme şi/sau măsuri/pachete/subpachete/variante. Se pot adăuga animale în cadrul pachetul 8-
M10. Termenul limită pentru depunerea celor două formulare este 02 iunie 2015 inclusiv, fără penalităţi
şi 09 iunie 2015 inclusiv, cu penalităţi de 1% pt. fiecare zi lucrătoare întârziere.
Începând cu 10 iunie 2015, cele două formulare menţionate anterior sunt considerate inadmisibile,
suprafeţele adăugate/modificate fiind excluse de la plată pentru anul 2015, dar sunt primite şi înregistrate.
Fermierii care depun aceste tipuri de formulare de modificare, prin care solicită plată şi pentru ANT 2-6
şi/sau/sprijin cuplat trebuie să bifeze şi în cererea de plată rubrica aferentă schemei de sprijin pentru care
solicită sprijin şi să prezinte în termenele prevăzute de legislaţie documentele aferente culturii respective şi/sau
noii suprafeţe în conformitate cu schemele pentru care solicită plata.
3. Retragerea unei/unor parcele sau unei părţi dintr-o parcelă din declaraţia de suprafaţă, a pachetelor de
agro-mediu de pe parcelă (retragere parţială de suprafeţe) – M3 în conformitate cu art. 3 din Regulamentul UE
nr. 809/2014, o cerere unică de plată poate fi retrasă în totalitate sau parțial în orice moment, în scris. Dacă
APIA a informat deja fermierul cu privire la eventualele cazuri de neconformitate din cererea unică de plată,
dacă APIA a avertizat fermierul cu privire la intenția sa de a efectua un control la fața locului sau dacă, în cadrul
unui control la fața locului, se constată orice neconformitate, nu sunt autorizate retragerile în ceea ce privește
acele părți din cererea unică de plată care sunt implicate. Dacă în timpul campaniei, fermierul A cedează o parte
din exploataţie prin vânzare, concesionare, arendare, etc. (o parte sau toate parcelele care pot fi transferate prin
Anexa nr. 33) fermierului B, până în data finală a cererii unice de plată, fermierul A depune formularul M3, iar
fermierul B depune formularul M2.
4. Declaraţie de retragere totală a suprafeţei din cererea de plată 2015 – retragerea întregii suprafeţe declarată
de fermier în cererea de plată se poate realiza oricând, (se specifică clar motivul retragerii), mai puţin în
situaţiile precizate la punctul 3.
5.Schimbarea adresei/coordonatelor bancare/numelui societăţii, fără i a se modifica CUI-ul-M4-se depune
de către fermier fără penalităţi la orice moment.
6. Solicitarea de retragere a sprijinului aferent unei/unor scheme de plată în campania 2015 este luată în
considerare oricând, mai puţin în situaţiile de la punctul 3.
b. Din iniţiativa autorităţii. În acest caz, solicitantul este notificat de A.P.I.A. privind erorile/modificarile din
cerere pe care trebuie să le clarifice în termen de 15 zile de la data la care fermierul a semnat confirmarea de
primire. Numai solicitantul însuşi sau o persoană împuternicită de el poate completa formularele menţionate.
Pentru toate modificările aduse cererii unice de plată se vor prezenta documente justificative care susţin aceste
modificări. În cazul M10 şi M13, listele localităţilor eligibile conform P.N.D.R. (Planul Naţional de Dezvoltare
Rurală 2014 – 2020) sunt disponibile la fiecare centru local/judeţean al A.P.I.A., precum şi la primării.
În campania 2015, angajamentele aflate în desfăşurare pentru fostele măsuri 211, 212 (ZMD/ZSD/ZDS)
se închid.
Modificarea cererii unice de plată pentru sectorul zootehnic poate avea loc:
1) Modificări ale datelor cererii unice:
a. Din iniţiativa solicitantului
30
1. Modificarea declaraţiei privind sectorul zootehnic pentru care se solicită plăţi (se pot adăuga animale, se
poate mări cantitatea de lapte solicitată pentru ajutorul naţional tranzitoriu, se pot modifica schemele /
subschemele de plată solicitate);
2. Retragerea totală / parţială a declaraţiei privind sectorul zootehnic pentru care se solicită plăți – 2015
Declaraţia poate fi retrasă, în scris, total sau parţial pentru una sau mai multe din schemele de plată /
subscheme de plată.
Formularul de retragere poate fi depus până la emiterea deciziei/deciziilor de plată, mai puţin în situaţiile în care
beneficiarul a fost informat cu privire la neregulile din cererea sa de plată sau a fost înştiinţat cu privire la
intenţia APIA de a efectua un control la faţa locului şi dacă, în urma controlului pe teren, au fost identificate
nereguli, conform art. 3 din Regulamentul UE nr. 809/2014.
Beneficiarul care a retras total / parţial cererea nu mai poate solicita schema de plată retrasă pentru anul de
cerere în curs.
2.Modificarea datelor cererii ca urmare a modificării datelor solicitantului:
– schimbarea datelor de identificare a beneficiarului fără a se modifica CUI/CIF/CNP(schimbarea
denumirii/a numelui/a adresei sediului sau a domiciliului);
– modificarea coordonatelor bancare;
– modificarea locaţiei unde se ţin animalele.
Schimbarea datelor de identificare ale beneficiarului se realizează oricând.
3. Modificarea datelor cererii ca urmare a unui caz de circumstanţă naturală
În sensul prevederilor articolului 32 din Regulamentul (CE) nr. 640 / 2014 se acceptă drept cazuri de
circumstanţă naturală următoarele situaţii care nu sunt din culpa beneficiarului:
– “moartea unui animal ca urmare a unei boli”.
Documentele care atestă cazul de circumstanţă naturală şi care se depun de către beneficiar la dosarul cererii de
plată sunt formularul declarare eveniment (F3) şi alt document emis de ANSVSA / DSVSA din care să reiasă
boala care a cauzat moartea.
– „moartea unui animal, ca urmare a unui accident pentru care solicitantul nu poate fi responsabil”
Se acceptă în baza procesului verbal de constatare emis de instituţia abilitată să constate accidentul (de ex.
poliţia rutieră, poliţia feroviară), din care să reiasă că beneficiarul nu este vinovat de accident.
Atenţie!!! Circumstanţa naturală produsă după termenul limită de retenţie nu influenţează acordarea
ajutoarelor naţionale tranzitorii şi a sprijinului cuplat, înştiinţarea circumstanţei nefiind obligatorie.
b. Din iniţiativa autorităţii.
În acest caz, solicitantul este notificat de A.P.I.A. privind erorile/modificarile din cerere pe care trebuie să le
clarifice în termen de 10 (zece) zile lucrătoare de la data la care fermierul a semnat confirmarea de primire.
Pentru toate modificările aduse cererii unice de plată se vor prezenta documente justificative care susţin aceste
modificări.
Pentru mai multe informaţii, fermierii se pot adresa specialiştilor centrelor județene/locale APIA şi pot accesa
următoarele ghiduri: Ghidul pentru practicile agricole benefice pentru climă și mediu, Ghidul informativ pentru
fermierii care solicită în anul 2015 sprijin în cadrul M10, M11, M13-PNDR 2014-2020, Ghidul privind
respectarea ecocondiţionalitătii de către agricultori, afişate pe site-ul www.apia.org.ro sau la centrele
judeţene/locale APIA.

BanulBotosanean.ro
www.facebook.com/pages/BanulBotosanean-Botosani