O fabrică din județ a fost dezmembrată și reasamblată bucată cu bucată în Germania. De la două fabrici de zahăr, județul Botoșani a ajuns consumator net de zahăr, iar cele două fabrici au fost rase de pe fața pământului. Siretul Bucecea și Zatrus Trușești sunt cele două fabrici pe care județul Botoșani le-a avut până la sfârșitul anilor 90 și chiar după.
Dacă Siretul Bucecea a „murit” după 2002-2003, fabrica de la Trușești a fost printre primele victime ale „capitalismului” românesc de după 1989.
Când cele două fabrici lucrau din plin și aveau peste 1.200 de angajați, Bucecea și Trușești erau comune, iar după închiderea lor, Bucecea a devenit oraș, iar Trușești a fost la un pas de „urbanizarea” din perioada de guvernare a lui Adrian Năstae.
Cristian Delibaș, directorul Direcției Agricole Botoșani, a spus că județul a avut două fabrici de zahăr cunoscute la nivel național și că distrugerea lor s-a produs ciudat. Potrivit acestuia, fabrica de la Bucecea a fost dezmembrată și dusă în Germania.
„Din informațiile mele, neoficiale, fabrica de zahărde la Bucecea a fost dezmembrată de primii cumpărători, și reasamblată șurub cu șurub în Germania. Apoi, la Trușești am avut singura fabrică din țară în care se prelucra zahărul brun. Când au fost construite, cei care le-au proiectat nu aveau studii de fezabilitate ca astăzi, atunci purtau alt nume, dar nu le-au construit întâmplător. Atât Siretul, cât și Zatrus au fost construite lângă calea ferată, prima pe Valea Siretului, a doua în Lunca Prutului, zone favorabile pentru cultura sfeclei de zahăr”, a declarat Delibaș.
Șeful Direcției Agricole este de părere că modul cum au „murit” cele două fabrici este ciudat, având în vedere importanța lor pentru zonă dar și faptul că acum se produce doar în funcție de anumite cote aprobate la nivel european.
„Eu am mai spus, județul Botoșani ar fi pretabil nu pentru o fabrică, ci pentru două fabrici de zahăr, așa cum era înainte, de o altă fabrică de prelucrare a porumbului, din care să se facă amidon și ulei, dar asta spun doar eu”, a completat Delibaș.
Suprafețe mai mici cu sfeclă, producții mai mari
Producțiile din 2014 de sfeclă de zahăr sunt mai bune decât pe vremea fabricilor de la Bucecea și Trușești.
În 1990, județul avea două fabrici de prelucrare, și o suprafață cultivată cu sfeclă de 9.710 hectare. În 1995 județul a avut o suprafață record cultivată cu sfeclă de zahăr, nu mai puțin de 10.206 hectare. În 2000 suprafața a coborât până la 5.516 hectare și atunci încă mai exista Siretul Bucecea. În 2004 doar 1.500 de hectare de sfeclă de zahăr mai erau în Botoșani, în 2006 supafața era de 3.852 hectare, în 2007 de 2.239 hectare, iar în 2010 de 1.650 hectare. În 2013 s-a ajuns la o suprafață de 2.244 hectare cultivate cu sfeclă de zahăr, iar în 2014 de 1.928 hectare.
„Dacă înainte producția ajungea la 30-35 de tone sfeclă de zahăr la hectar, ceea ce era foarte bine, în 2014 am avut o producție medie de 45-50 tone la hectar, iar pe anumite suprafețe s-a scos și 70 tone la hectar pentru că se lucrează cu anumite tehnologii și cu anumiți hibrizi”, a mai spus Cristian Delibaș, directorul Direcției Agricole.
Sfecla de zahăr aduce bani frumoși fermierilor
Deși județul nu mai are nicio fabrică de zahăr, botoșănenii care cultivă sfecla spun că sunt mulțumiți de banii care ies din această cultură.
Loredan Buraga este unul dintre cultivatorii de sfeclă de zahăr și spune că este una dintre puținele culturi în care fermierii au asigurată piața de desfacere.
„Anul acesta am cultivat 15 hectare cu sfeclă. Avantajele uriașe ale acestei culturi este aceea că ai piața de desfacere asigurată, că firma cu care faci contract îți spune care este prețul de achiziție cu un an înainte, așa că știi cum să-ți dozezi costurile. Apoi, un alt mare avantaj este acela că firma care îți furnizează sămânța îți dă și îngrășămintele, iar totul se plătește la recoltare. Când mergi la ei îți opresc banii pe sămânță și pe îngrășăminte și îți dau diferența care rămâne”, a spus Buraga.
Pe lângă banii primiți de la fabricile de procesare, fermierii mai primesc și subvenții. Acesta susține că pentru un hectar de teren cultivat cu sfeclă de zahăr se primește o subvenție totală de 648 de euro, față de doar 140-160 euro la hectar la celelalte culturi.
„Nu știu de ce nu se cultivă mai mult, poate pentru că fabricile de procesare trebuie să producă doar anumite cantități de zahăr, după cota de producție primită de România de la Uniunea Europeană, iar în momentul de față se îndeplinește acea cotă”, a mai spus fermierul.
www.facebook.com/banulbotosanean
banulbotosanean@yahoo.com
YM: banulbotosanean
(BanulBotosanean.ro)
