Boala Alzheimer (Morbus Alzheimer) este o afecțiune degenerativă progresivă a creierului care apare mai ales la persoane de vârstă înaintată, producând o deteriorare din ce în ce mai accentuată a funcțiilor de cunoaștere ale creierului, cu pierderea capacităților intelectuale ale individului și a valorii sociale a personalității sale, asociată cu tulburări de comportament, ceea ce realizează starea cunoscută sub numele de demență (din latină: demens).
Boala și modificările organice din creier care o însoțesc au fost descrise pentru prima dată de Alois Alzheimer, psihiatru și neuropatolog german. Denumirea de „boală Alzheimer” a fost utilizată pentru prima dată de psihiatrul german Emil Kraepelin în manualul său de psihiatrie („Lehrbuch der Psychiatrie”, 1911). Această boală reprezintă forma cea mai comună de declin mintal la persoanele în vârstă și a devenit tot mai frecventă o dată cu creșterea longevității.
Simptome
Manifestările bolii Alzheimer variază de la un pacient la altul. Efectul său depinde de starea persoanei dinainte de apariția bolii, de personalitatea sa, de starea sa fizică și de modul său de viață anterior. Pentru a descrie simptomele bolii Alzheimer, cel mai bine se procedează printr-o clasificare pe stadii: stadiul inițial, stadiul de evoluție medie și stadiul evoluat. Cum s-a spus deja, nu toți pacienții prezintă aceleași simptome; sunt variabile de la un pacient la altul. Clasificarea bolii Alzheimer pe stadii permite anturajului să evalueze progresia bolii, consecințele posibilelor probleme în timp util și să planifice la timp măsurile necesare pentru a face față nevoilor viitoare. Progresia bolii nu este niciodată exact apreciată în același mod de la un pacient la altul. Unele simptome pot surveni în orice stadiu: de exemplu, un comportament descris în stadiul evoluat poate să apară în stadiul mediu de evoluție. Anturajul și persoanele îngrijitoare trebuie, în egală măsură, să cunoască stadiile, pacienții putând prezenta scurte faze de luciditate.
Stadiul inițial
Stadiul inițial este adesea ignorat și interpretat pe nedrept de specialist, de familie și de prieteni ca o „senilitate” sau ca un fenomen de îmbătrânire normal. Cum debutul bolii se instalează progresiv, este dificil de determinat cu precizie debutul bolii.
Persoana poate:
– Să-i fie dificil să vorbească
– Prezenta tulburări evidente de memorie, mai ales memoria faptelor/evenimentelor recente
– Orientarea dificilă în timp
– Să se piardă în locuri cunoscute
– Să nu reușească să ia decizii
– Să-și piardă toate inițiativele sau motivațiile
– Să prezinte semne de depresie sau agresivitate
– Să-și piardă interesul pentru distracții sau activități obișnuite cotidiene
Stadiul de evoluție medie
De-a lungul evoluției bolii, tulburările devin mai evidente și mai jenante. Pacientul atins de boala Alzheimer are dificultăți în activitățile cotidiene și poate:
– Prezenta tulburări serioase de memorie, mai ales când e vorba să-și amintească fapte recente și nume
– Deveni incapabil să trăiască singur fără dificultate
– Deveni incapabil să-și facă menajul și drumurile obișnuite
– Deveni foarte dependent
– Prezintă halucinații și idei delirante
Stadiul evoluat
Acest stadiu este caracterizat printr-o dependență și o inactivitate totală a pacientului. Tulburările de memorie sunt grave și degradarea psihică provocată de boală devine vizibilă. Pacientul poate:
– Avea dificultăți de a se hrăni
– Nu poate recunoaște pe cei apropiați, prietenii sau obiectele personale
– Avea dificultăți de înțelegere și interpretare a evenimentelor
– Nu se poate regăsi pe el însuși
– Avea dificultăți de deplasare
– Poate prezenta incontinență urinară și de materii fecale
– Poate avea un comportament inadecvat în public
– Deveni obligat să folosească un scaun rulant sau să rămână la pat
Tratament
Actualmente nu există vreun tratament specific al bolii Alzheimer, dar pot fi avute în vedere întotdeauna îngrijiri paleative care să diminueze simptomele. Unele antidepresive pot fi prescrise pentru a ameliora dispoziția bolnavului și a diminua starea sa de anxietate, dar trebuie evitată mai ales utilizarea antidepresivelor triciclice din cauza proprietăților lor anticolinergice. De o manieră generală, trebuie să fie exclus orice medicament anticolinergic. De fapt, esența tratamentului se bazează prin luarea în responsabilitate a bolnavului de către cei apropiati într-o primă etapă, dacă este posibil, sau de către un ajutor la domiciliu. În toate cazurile, autonomia pacientului și menținerea lui la domiciliu trebuie să fie prelungite cât mai mult timp posibil. Spitalizarea trebuie avută în vedere doar în ultima fază a bolii. Numeroase studii se află în curs pentru a evalua eficacitatea diverselor terapeutice vizând, în particular, să remedieze, deși doar superficial, carența în acetilcolină, între care tacrina (admisă recent în SUA și în Franța), care, în doze moderate, a permis, în unele cazuri, să se atenueze simptomele bolii.
În cadrul Centrului de Diagnostic LUX-RO, Dr. SIMON Marinela, medic primar neurologie și Dr. HALIT Diana, medic specialist neurologie, spitalul Arcadia Iași vă stau la dispoziție pentru consult și diagnostic.
Pentru programări, va rugam apelați la 0231535453, 0729931116 sau 0746031712.
http://lux-ro.ro/index.php/blog/item/131-boala-alzheimer
BanulBotosanean.ro
www.facebook.com/banulbotosanean
