Prima pagină » Comoară descoperită la săpăturile de la o mănăstire din 1535

Comoară descoperită la săpăturile de la o mănăstire din 1535

Săpăturile de la șantierul de modernizare a ansamblului monahal de la Coșula au scos la iveală o comoară arheologică. Consiliul Județean Botoșani derulează o investiție cu fonduri europene în valoare de peste 3 milioane euro pentru reabilitarea Mănăstirii Coșula.

În beciurile în care a stat închis domnitorul A.I. Cuza a fost descoperit un cuptor care vine în completarea descoperirilor arheologice asemănătoare cu cele din Centrul Istoric al municipiului Botoșani. Arheologii susțin că astfel de comori sunt în Botoșani și Coșula, dar lipsesc din orașe medievale precum Sibiu, Timișoara sau Sighișoara.

Cristian Achiței, vicepreședintele Consiliului Județean Botoșani, a spus că sunt luate în calcul mai multe variante pentru punerea în valoare a comorii descoperite la Coșula și care este o raritate în România. 

Vă prezentăm integral descrierea arheologilor referitoare la descoperirea de la Coșula:

„Prin săpăturile mecanice efectuate în zona cuhniilor/beciurilor a fost identificat, pe latura de sud a acestora, între zidul de incintă şi beciuri, conturul unui cuptor folosit pentru arderea vaselor din lut.
Pentru decopertarea acestuia s-a procedat la deschiderea – prin săpătură mecanică şi manuală – a unei casete, prilej cu care au fost descoperite rămăşiţele unui alt cuptor folosit, de asemenea, tot pentru arderea vaselor din lut. Materialele ceramice recoltate din umplutura celor două cuptoare sunt specifice secolului XVI, ceea ce indică şi perioada de funcţionare a acestora, anume veacul XVI, mai precis după data edificării mănăstirii (1535).
Cel mai bine păstrat este cuptorul 1, (din imediata apropiere a beciurilor, pe latura sudic a acestora, în proximitatea intrării în beci) care a fost săpat în lut pornind de la nivelul de călcare al epocii respective. Are un diametru maxim de 1,40 m şi o adâncime de 1,60 – 1,70 m faţă de nivelul medieval de călcare. Este prevăzut, în partea păstrată, cu un grătar cu o grosime de 0,10 m care are 4 orificii rectangulare şi două semicirculare, scopul acestuia fiind susţinerea vaselor în timpul procesului de ardere. Sub acest grătar se află camerele de ardere şi gura de dare a focului.
Cuptoarele de la Coşula constituie într-un important document arheologic referitor la evoluţia acestui tip de instalaţie pe teritoriul Moldovei. Pentru Botoşani ele documentează foarte clar această evoluţie fiind, cronologic, în continuarea celor 9 cuptoare descoperite în 2010 în centrul vechi al municipiului reşedinţă de judeţ”, descriu arheologii descoperirea de la Coșula.

www.facebook.com/banulbotosanean
banulbotosanean@yahoo.com
YM: banulbotosanean
(BanulBotosanean.ro)

250x250x

250x250x