Autoritățile locale și mediul de afaceri au început să arunce în luptă câteva zeci de milioane de euro pentru a detrona Bucovina din vârful turismului. Ei au mănăstirile și muntele, noi avem mănăstirile, conacele, iazurile, Eminescu și mâncarea foarte bună! Consiliul Județean, Primăria Botoșani, primăriile din județ și mediul de afaceri au demarat un amplu plan de valorificare a potențialului turistic al județului Botoșani.
De la construirea Parcului Cornișa, la reabilitarea Mănăstirii Coșula, asfaltarea drumurilor și extinderea rețelelor de apă, construirea Muzeului Patriarhului Teoctist, valorificarea brandului Eminescu, până la reabilitări de conace și amenajarea iazurilor din județ.
Nu punem în discuție planuri care vor începe peste ani, ci unele care au început deja sau vor începe în 2014. Proiecte de zeci de milioane de euro vor face din județul Botoșni noua vedetă a turismului Românesc în doar doi-trei ani.
Drumul mănăstirilor intră la asfaltare
Consiliul Județean a demarat o campanie de asfaltare a drumurilor județene, iar unele dintre ele fac legătura între cele mai cunoscute și mai frumoase mănăstiri din Botoșani.
Astfel, județul va avea un drum al mănăstirilor care va cuprinde Mănăstirea Cozancea, cele două de la Zosin, Coșula, Oneaga, cele două de la Vorona, Agafton și Popăuți, dar la care pot fi legate și bisericile Uspenia și Sfântul Gheorghe. De asemenea, traseul poate fi completat cu mănăstiri precum Gorovei, Eșanca, Știubieni, Guranda, Balș dar și biserica Sf Nicolae din Dorohoi. Cele mai multe dintre mănăstirile enumerate oferă și locuri de cazare și masă.
Mănăstirea nouă de la Zosin este cea mai tânără dintre toate, dar și cea mai impozantă, fiind considerată cea mai maiestuoasă din țară, construcția ei fiind după un model rusesc. Popăuți a fost ctitorită de Ștefan cel Mare, Coșula are galbenul unic și ne amintește de A.I. Cuza, cele două de la Vorona poartă urmele mai multor domnitori de legendă.
„Asfaltăm la Coșula, asfaltăm drumul prin pădure de la mănăstirile din Vorona până la Coșula, apoi drumul Cerbu-Dracșani, care face legătura cu Cozancea, pentru că vrem să punem în valoare drumul mănăstirilor, acest traseu extraordinar. Drumul de la Coșula l-am început în 2013, celelalte le începem în 2014”, a declarat Florin Țurcanu, președintele Consiliului Județean Botoșani.
Țurcanu a anunțat că în 2014 începe o campanie de asfaltare a peste 280 kilometri drumuri județene cu 93 milioane euro. Mai mult, un proiect de 3 milioane de euro va fi demarat în acest an pentru reabilitarea complexului monahal Coșula.
Președintele CJ Botoșani speră ca investițiile publice să impulsioneze investițiile private în crearea de locuri de cazare turistică.
Muzeul Patriarhului Teoctist și Casa părintelui Cleopa
Tot la capitolul turism ecumenic, Primăria Stăuceni a finalizat în 2013 amenajarea Muzeului și Casei memoriale a Patriarhului Teoctist, în satul Tocileni, fiind cel mai nou obiectiv turistic, la acest capitol, pus în circulație în județul Botoșani. Autoritățile județene și Primăria Sulița vor să amenajeze în 2014 Casa memorială a părintelui Cleopa, un nume colosal în ortodoxia mondială. Cele două obiective enumerate, alături de Casa memorială a Sfântului Ioan Iacob Hozevitul, de la Păltiniș, de peștera Cuviosului Onufrie, din dealurile Voronei, și de traseul mănăstirilor, exploatate la adevărata valoare pot transforma județul Botoșani într-un jucător important pe piața turismului ecumenic.
Parcul Cornișa cu aqua-land, atracția turistică a Moldovei
Parcul de agrement Cornișa, construit de Primăria Botoșani, va fi cel mai important centru de distracții din toată zona Moldovei. De la aqua-land, la râu artificial pentru drafting, bazine de înot, la patinoar acoperit, terenuri de sport și saune. Acestea vor fi facilitățile cu care Primăria Botoșani va încerca să atragă turiști din Suceava, Iași, Ucraina și Republica Moldova. Lucrările au început în mai 2013 și vor fi finalizate în acest an. „Proiectul este cel mai important derulat în această perioadă la Botoșani și implică foarte multe resurse”, a declarat primarul Ovidiu Portariuc. Acesta a precizat că a fost contactat de firme din SUA care ar vrea să intre în parteneriat cu Primăria Botoșani pentru ca pe lângă Parcul Cornișa să fie construit și un montagne russe. Fondurile pentru construcția acestui parc, de peste 15 milioane de euro provin de la Uniunea Europeană și de la bugetul local, în proporții egale de 50%.
Lacul lui Eminescu, readus în proprietatea județului
Consiliul Județean va finaliza în 2014 cumpărarea celebrului Lac cu nuferi al lui Eminescu. Zona va fi amenajată pentru turism și se va încerca un parteneriat public-privat în acest sens.
Centru național de informare turistică în Centrul Istoric din Botoșani
Un proiect de peste 660.000 lei accesat de Primăria Botoșani în 2013 va fi inaugurat în 2014, respectiv deschiderea unui Centru național de informare turistică. Pe lângă un sediu pentru acest centru, municipiul va fi împânzit cu hărți și indicatoare spre obiectivele turistice.
18 clădiri din Centrul vechi al municipiului Botoșani au fost reabilitate cu peste 7 milioane de euro, proiect finalizat în 2011.
Cuptoare medievale unice cum nici Sibiu, Sighișoara sau Timișoara nu au
O comoară istorică a fost descoperită în Centrul istoric în timpul lucrărilor de realizate din 2009-20011, respectiv câteva cuptoare medievale unice în țară care nici măcar Sibiu, Timișoara sau Sighișoara nu le au. Primăria a alocat 400.000 lei pentru acoperirea acestor cuptoare. „Ele sunt datate secolul XV, din perioada lui Alexandru cel Bun. Am găsit aici foarte multe dovezi ale Botoșaniului vechi, mă refer la secolul XIX. Am găsit ruinele vechii librării Lumina, am avut bucuria să dăm de vechea zonă industrială a orașului medieval Botoşani. În total am descoperit 11 cuptoare și ni s-a dat mână liberă să le alegem pe cele mai semnificative și le-am ales. Sunt cuptoare unicat în țară”, a spus Dan Fărtăiş, expert restaurator din cadrul Centrului de Restaurare Suceava.
Conacele boierești, readuse la viață
Conacul Miclescu de la Călinești, Conacul Zăicești, Conacul Șoldănești și, deja cunoscuta Pensiune Cai de Vis de la Vârfu Câmpului, reprezintă primii pași făcuți concreți în ultimii ani pentru readucerea la viață a vechilor conace boierești din județ. Oamenii de afaceri în proprietatea cărora se află, au cheltuit cam 1,5 milioane euro pentru fiecare conac reamenajat. Excluzând Conacul Călinești, în celelalte trei s-au amenajat restaurante și pensiuni de lux. În următoarea perioadă, încă două-trei proiecte de reabilitare a unor vechi conace vor fi puse în aplicare, ceea ce va duce la apariția unor noi restaurante și locuri de cazare turistică. Conacele din județul Botoșani care au fost revitalizate au ca punct forte arhitectura și mâncarea naturală 100% oferită turiștilor.
RAIUL pescarilor
Județul Botoșani are a doua suprafață de luciu de apă dulce din țară, iar asta înseamnă că aici este RAIUL pescarilor. Iazurile din județ atracție pentru pescarii din Suceava, Neamț și Iași. La Vlădeni, spre exemplu, 80% dintre pescarii care merg anual sunt din Suceava.
La Rai, Luizoaia, Stăuceni, Hănești sau Negreni, merg pescari din toată zona Moldovei. În ultimii ani, proprietarii iazurilor au investit bani în crearea de facilități pentru pescari, iar din 2014 vor apărea și locurile de cazare pe malul iazurilor, atât mai rustice, cât și mai moderne. Pe malul Prutului s-a amenajat Micul Paradis, o zonă de agrement cu câteva zeci de locuri de cazare disponibile și care sunt ocupate toată vara, primăvara și toamna. Investiția se ridică la câteva sute de mii de euro.
De asemenea, zona barajului Stânca este considerată de pescarii un fel de Mecca a lor. „Paradis pierdut, Mecca pescarilor din zona Moldovei, un colț de Rai și, totodată, prilej de alinare a dorului de Deltă. Toate acestea laolaltă formează complexul Stânca-Costești din județul Botoșani”, scrie Revistalupește.ro
La Sulița, în coada iazului Dracșani se amenajează satul de vacanță Poienița, o investiție privată care va depăși un milion de euro și care este în curs de execuție. Pe lângă un mic iaz cu apă de izvor pentru pescari, acolo va fi amenajată și o pensiune cu un resturant în care vor fi gătite în special produsele locale.
Mâncare și băutură 100% ecologică
Județul Botoșani nu este o zonă viticolă, dar o căpșunică de la Frumușica poate concura orice vin roze din țară, iar rachiul de Rădeni se ia la trântă cu orice pălincă din Ardeal. La capitolul mâncare, ținutul Botoșanilor este un colț de rai pentru mulți români și străini deoarece aici preparatele din carne sunt făcute după rețete moștenite din bătrâni, brânza de Botoșani, marcă înregistrată de curând, este un deliciu făcut din lapte de oaie și cheag natural. Pâinea la Botoșani se face din făină fără niciun fel de ameliorator, iar cașcavalul din lapte de capră reprezintă o specialitate la nivelul județului.
9 rezervații naturale rarisime
Turiștii care vin în Botoșani pot să viziteze și cele 9 rezervații naturale deosebite care se întind pe 3.223,8 hectare. Cea mai mare rezervație este cea avifaunistică de la Lacul Stânca-Costești, care se întinde pe 2.950 hectare. Apoi este pădurea de tisă de la Tudora, unică în Europa, care se întinde pe 117,6 hectare. Mai avem Arinișul de la Horlăceni, pe 5 hectare, rezervația floristică Bălțile Siretului, de la Bucecea, pe 2 hectare, făgetul secular de la Stuhoasa, pe 60,7 hectare, dar și rezervația forestieră Pădurea Ciornohal, de la Călărași, cele geologice și floristice de la Ripiceni și Ștefănești, ambele de câte un hectar, și rezervația botanică turbăria de la Dersca, pe zece hectare.
Proiect de milioane de euro pentru cetățile dacice de la Stâncești
Cele două cetăți dacice de la Stâncești, care au împreună peste 50 de hectare, ar putea fi readuse la lumină cu un proiect european. Centrul Județean de Creație, din subordinea Consiliului Județean Botoșani, pregătește un proiect pentru a atrage o finanțare europeană de peste 5 milioane euro pentru a readuce la viață și valorifica turistic ansamblul celor două cetăți dacice de la Stâncești construite în timpul lui Burebista.
Bogdan CALINIUC
www.facebook.com/banulbotosanean
banulbotosanean@yahoo.com
YM: banulbotosanean
(BanulBotosanean.ro)
