Privații folosesc banii europeni din turism pentru a face și mai mulți bani, în timp ce statul folosește fondurile europene pentru a crea noi motive de dispută politică. Două exemple concrete: Hotel Belvedere vs. Centrul istoric.
Potențialul turistic al județului Botoșani este uriaș, însă lipsa investițiilor publice în utilități, în rețelele de drumuri pentru a sprijini acest sector a făcut ca veniturile bugetare din turism să fie infime în județ. De la mănăstiri, la Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, George Enescu și Ștefan Luchian, la cetăți dacice încă îngropate, la ceramica de Cucuteni, așezări preistorice, la barajul Stânca-Costești, o mulțime de iazuri și lacuri și până la părintele Cleopa, acestea sunt câteva dintre obiectivele turistice demne de vizitat în județul Botoșani.
În municipiul Botoșani și în comunele limitrofe s-au dezvoltat hotelurile și pensiunile, însă cam atât, în restul județului spațiile de cazare în pensiuni și hoteluri sunt o raritate.
În momentul de față turismul în Botoșani se rezumă la cel cultural și la cel de business. Au fost atrase și fonduri europene pentru dezvoltarea turismului, unele proiecte s-au încheiat și sunt de succes, altele s-au finalizat și așteaptă și ele succesul, iar altele urmează să fie aplicate.
Privații au folosit fondurile europene pentru a face profit
În județul Botoșani un exemplu de bună practică în domeniul turismului dezvoltat cu fonduri europene este Hotelul 
Belvedere.
Eugen Tudose este patronul hotelului și în 2009 a început extinderea acestuia cu o finanțare europeană în valoare de 14,3 milioane lei. „Îmbunătățirea produsului turistic prin extinderea și modernizarea Hotelului Belvedere – 3 stele”, s-a numit proiectul prin care Belvedere s-a extins. „Proiectul s-a implementat în perioada 30 iulie 2009-30 ianuarie 2012. Banii au fost primiți de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului. Am contruit 40 de camere cu 80 de locuri. Banii i-am primit la timp. Dacă vor mai exista axe de finanțare pentru turism și alimentație publică vom încerca să mai accesăm proiecte europene”, a declarat Tudose.
Corpul nou al hotelului are la ultimul etaj un SPA, iar o parte din apa caldă menajeră este produsă cu ajutorul unor panouri solare. Restaurantul hotelului este amenajat într-o clădire monument istoric reabilitată de omul de afaceri în urmă cu mai mulți ani.
Hotel Belvedere se află pe Bulevardul Mihai Eminescu și este catalogat ca fiind o unitate de trei stele, însă are în dotare și multe camere de patru stele. Belvedere are ca principali clienți oamenii de afaceri veniți în Botoșani.
Primăria a folosit banii europeni pentru certuri politice pe Centrul istoric
Finanțată din fonduri europene, reabilitarea Centrului istoric al municipiului Botoșani reprezintă un exemplu că autoritățile reușesc greu să-și facă treaba până la capăt.
Primăria municipiului Botoșani a atras suma de 7,6 milioane euro, fără TVA în cadrul proiectului „Reabilitarea Centrului Istoric şi a zonei pietonale a municipiului Botoşani”, finanţat prin programul PHARE CES 2006. Proiectul a dus la renovarea și restaurarea a 18 clădiri monument istoric aflate în proprietatea municipalității, dar și a rețelelor de utilități publice. Pe lângă cele două componente s-a mai amenajat și trei parcări, s-a pavat întreaga zonă, s-a construit un amfiteatru în aer liber și două fântâni arteziene.
S-au reabilitat 18 clădiri, ceea ce înseamnă cam un sfert din întreg Centrul istoric al municipiului Botoșani. Municipalitatea nu a putut interveni și la celelalte clădiri deoarece ele se află în proprietate privată.
Dar de ce în cazul Centrului istoric autoritățile și-au făcut treaba doar pe jumătate? Pentru că în momentul de față, la doi ani după finalizarea lucrărilor de reabilitare, Centrul istoric al municipiului este pustiu. Problemamare a autorităților nu este aceea că nu merg turiști acolo, dar și botoșănenii ocoloesc zona, iar cei mai mulți pun repulsia față de numărul mare de cetățeni romi care locuiesc acolo.
În acest an Consiliul Local a votat organizarea Summer Fest în Centrul istoric, însă primarul s-a opus și a spus că spațiul este prea mic și a mutat festivalul verii. În Centrul istoric se mai desfășoară doar spectacolele dedicate zilelor orașului de Sfântul Gheorghe.
Municipalitatea a încercat revigorarea zonei prin aducerea, în acest an, a mai multor investitori care să deschidă terase și restaurante, însă totul a fost un fiasco și partidele politice s-au duelat pe această temă.
Viceprimarul Cătălina Lupașcu spune că trebuie adoptată o strategie pe termen lung, care să fie asumată de toate partidele politice și să fie aplicată începând din 2014.
„Noi vrem să aduce turiști acolo dar și să-i readucem pe botoșăneni în Centrul istoric, zonă care este acum mult mai goală decât era înainte de a fi făcute lucrările de modernizare. E drept că altul este contextul acum și că înainte nu erau și mall-urile prezente în Botoșani. Avem nevoie de o strategie asumată de toți factorii politici și pusă în aplicare de anul viitor”, a declarat Lupașcu.
Aceasta a precizat că va propune ca în Centrul istoric să se deruleze spectacole culturale ale Filarmonicii, Teatrului Mihai Eminescu și Teatrului de păpuși Vasilache, precum și evenimentele dedicate copiilor. O altă soluție pentru revitalizarea zonei ar fi condiționarea acordării de finanțări nerambursabile ONG-urilor de organizarea în Centrul istoric a manifestărilor pentru care acestea primesc bani.
De asemenea, în Centrul istoric va fi înființat un Centru național de turism, un proiect de peste 600.000 lei, începând din 2014, iar în această tomnă se vor finaliza lucrările de amenajare a cuptoarelor medievale descoperite acolo și care sunt unice în țară. Istoricii susțin că nici Suceava, Sibiu, Timișoara sau Sigișoara nu au asemene cuptoare medievale descoperite.
Speranțe mari pentru Mănăstirea Coșula
Consiliul Județean va moderniza mănăstirea Coșula cu 14,3 milioane de lei fonduri europene. Proiectul „Reabilitarea și valorificarea durabilă a obiectivului de patrimoniu complexul monahal Coșula” își va afla firma executantă în data de 3 octombrie, atunci când este programată licitația.
Mănăstirea Coșula are o însemnătate uriașă pentru ortodoxia română, pentru că de acolo a plecat secularizarea averilor mănăstirești pe timpul domnitorului A.I. Cuza, existând încă beciul în care a fost închis domnitorul. Totodată, la câțiva metri de mănăstire există un alt monument istoric, Podul lui Ștefan cel Mare.
Gheorghe Sorescu, vicepreședintele Consiliului Județean Botoșani, a spus că instituția pe care o conduce va realiza și un traseu al mănăstirilor prin modernizarea mănăstirii Coșula. „Dacă ar fi fost făcute aceste investiții în urmă cu mai mulți ani am fi putut vorbi de cu totul altceva. Noi asfaltăm acum drumul care duce la mănăstire, iar din primăvara anului viitor va începe modernizarea mănăstirii. Apoi vom putea face un traseu între mănăstirile de la Vorona, cea de la Oneaga, Coșula și cu extindere spre mănăstirea Cozancea, pentru că asfaltăm și drumul Copălău-Cerbu-Dracșani. La Dracșani avem și casa părintelui Cleopa și vom încerca, cu fonduri europene, să facem acest traseu al mănăstirilor”, a spus Sorescu.
banulbotosanean@yahoo.com
YM: banulbotosanean
(BanulBotosanean.ro)
