Jude\u021bul Boto\u0219ani g\u0103zduie\u0219te, la V\u0103cule\u0219ti, cea mai \u00eentins\u0103 a\u0219ezare apar\u021bin\u00e2nd culturii Cucuteni identificat\u0103 p\u00e2n\u0103 acum pe teritoriul Rom\u00e2niei. Situl arheologic de la V\u0103cule\u0219ti\u2013La Prisac\u0103<\/strong> acoper\u0103 cel pu\u021bin 58 de hectare<\/strong>, o suprafa\u021b\u0103 care \u00eel plaseaz\u0103 pe primul loc \u00een repertoriul descoperirilor cucuteniene, potrivit unei post\u0103ri a Muzeului Jude\u021bean de Istorie Boto\u0219ani<\/strong>.<\/p>\n \u201eSitul arheologic de la V\u0103cule\u0219ti\u2013La Prisac\u0103, jude\u021bul Boto\u0219ani, este o a\u0219ezare care acoper\u0103 cel pu\u021bin 58 de hectare, aspect care o calific\u0103 pe primul loc din punctul de vedere al dimensiunilor \u00een repertoriul descoperirilor apar\u021bin\u00e2nd Culturii Cucuteni”, se arat\u0103 \u00een comunicatul institu\u021biei. \u201eP\u00e2n\u0103 la momentul actual, este cea mai extins\u0103 a\u0219ezare Cucuteni de pe teritoriul Rom\u00e2niei.”<\/p>\n Dimensiunile impresionante ale sitului transform\u0103 V\u0103cule\u0219ti\u2013La Prisac\u0103 \u00eentr-un reper esen\u021bial pentru arheologia preistoric\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Speciali\u0219tii Muzeului Jude\u021bean de Istorie Boto\u0219ani subliniaz\u0103 c\u0103 descoperirea \u201ereprezint\u0103 una dintre a\u0219ez\u0103rile cucuteniene cu un poten\u021bial deosebit pentru cercetarea organiz\u0103rii interne, a dinamicii de ocupare \u0219i a structurii sociale \u0219i economice a comunit\u0103\u021bilor eneolitice din nord-estul Rom\u00e2niei”.<\/p>\n Cu alte cuvinte, nu este vorba doar despre un record de suprafa\u021b\u0103, ci despre o oportunitate rar\u0103 de a \u00een\u021belege cum func\u021biona, \u00een urm\u0103 cu mii de ani, o comunitate suficient de mare \u0219i de organizat\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 ocupe \u0219i s\u0103 administreze un teritoriu de zeci de hectare .<\/p>\n Reevaluarea importan\u021bei sitului nu se bazeaz\u0103 doar pe observa\u021biile de teren clasice, ci \u0219i pe tehnologie modern\u0103 de prospectare. Potrivit Muzeului Jude\u021bean de Istorie Boto\u0219ani, importan\u021ba a\u0219ez\u0103rii este determinat\u0103 \u201eat\u00e2t de caracteristicile \u0219i extinderea suprafe\u021bei ocupate, c\u00e2t \u0219i de rezultatele cercet\u0103rilor geofizice recente, realizate \u00een colaborare cu Universitatea Friedrich-Alexander Erlangen-Nuremberg din Germania, care indic\u0103 existen\u021ba unui ansamblu complex de anomalii \u0219i structuri arheologice distribuite pe o suprafa\u021b\u0103 considerabil\u0103”.<\/p>\n Practic, m\u0103sur\u0103torile geofizice, o metod\u0103 non-invaziv\u0103 care permite identificarea structurilor \u00eengropate f\u0103r\u0103 s\u0103p\u0103turi extinse, au relevat un adev\u0103rat labirint de urme arheologice sub suprafa\u021ba actual\u0103 a terenului, suger\u00e2nd o densitate \u0219i o complexitate a construc\u021biilor cu mult peste ceea ce se cuno\u0219tea ini\u021bial despre sit.<\/p>\n A\u0219ezarea de la V\u0103cule\u0219ti nu este o descoperire recent\u0103 \u00een sine, ea figureaz\u0103 \u00een literatura arheologic\u0103 \u00eenc\u0103 din 1974 \u0219i este \u00eenregistrat\u0103 \u00een Repertoriul Arheologic Na\u021bional sub codul 39621.01<\/strong>, unde este \u00eencadrat\u0103 drept a\u0219ezare eneolitic\u0103 de tip Cucuteni, localizat\u0103 \u00een punctul La Prisac\u0103, pe o pant\u0103 situat\u0103 la nord-est de localitatea V\u0103cule\u0219ti.<\/p>\n Muzeul Jude\u021bean de Istorie Boto\u0219ani atrage \u00eens\u0103 aten\u021bia asupra unui aspect important: \u201eDatele din repertoriul oficial reflect\u0103 \u00eens\u0103 situa\u021bia documentat\u0103 \u00een etapa cercet\u0103rilor ini\u021biale, iar investiga\u021biile geofizice recente au permis reevaluarea substan\u021bial\u0103 a extinderii \u0219i a poten\u021bialului arheologic al sitului.” Cu alte cuvinte, ceea ce se \u0219tia despre sit acum cinci decenii a fost complet dep\u0103\u0219it de datele ob\u021binute prin prospectarea geofizic\u0103 recent\u0103, dimensiunea real\u0103 a a\u0219ez\u0103rii s-a dovedit a fi mult mai mare dec\u00e2t se estima ini\u021bial.<\/p>\n Luna august este dedicat\u0103, la V\u0103cule\u0219ti, activit\u0103\u021bii de cercetare arheologic\u0103 pe teren. Dincolo de simpla documentare a sitului, echipa de cercet\u0103tori urm\u0103re\u0219te s\u0103 r\u0103spund\u0103 unor \u00eentreb\u0103ri fundamentale despre modul de func\u021bionare a marilor a\u0219ez\u0103ri cucuteniene. \u201eCa argument suplimentar pentru s\u0103p\u0103turile din aceast\u0103 zon\u0103 \u00eel constituie l\u0103murirea unor probleme privind organizarea \u0219i func\u021bionarea a\u0219ez\u0103rilor cucuteniene de mari dimensiuni”, explic\u0103 reprezentan\u021bii muzeului, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 \u201estudiul unor asemenea situri este fundamental pentru \u00een\u021belegerea demografiei, a organiz\u0103rii sociale \u0219i a mecanismelor economice ale comunit\u0103\u021bilor eneolitice”.<\/p>\n \u00centreb\u0103rile la care cercet\u0103torii sper\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 r\u0103spunsuri sunt, \u00een esen\u021b\u0103, despre natura \u00eens\u0103\u0219i a civiliza\u021biei cucuteniene: \u201e\u00cencerc\u0103m s\u0103 afl\u0103m r\u0103spunsuri cu privire la modul cum era organizat\u0103 a\u0219ezarea, cum a evoluat \u0219i ce tip de comunitate a fost capabil\u0103 s\u0103 ocupe \u0219i s\u0103 gestioneze un asemenea spa\u021biu”, se precizeaz\u0103 \u00een comunicatul Muzeului Jude\u021bean de Istorie Boto\u0219ani.<\/p>\n Descoperirea de la V\u0103cule\u0219ti\u2013La Prisac\u0103 plaseaz\u0103 jude\u021bul Boto\u0219ani \u00een centrul cercet\u0103rii culturii Cucuteni, una dintre cele mai avansate civiliza\u021bii eneolitice ale Europei preistorice, cunoscut\u0103 pentru ceramica sa pictat\u0103 \u0219i pentru dimensiunea neobi\u0219nuit\u0103 a unora dintre a\u0219ez\u0103rile sale. Un sit de 58 de hectare \u0219i posibil mai mare, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 rezultatele geofizice sunt \u00eenc\u0103 \u00een curs de interpretare, ofer\u0103 comunit\u0103\u021bii \u0219tiin\u021bifice interna\u021bionale un teren de studiu de o valoare excep\u021bional\u0103 pentru \u00een\u021belegerea modului \u00een care comunit\u0103\u021bile preistorice mari \u00ee\u0219i organizau spa\u021biul, economia \u0219i via\u021ba social\u0103.<\/p>\n Cercet\u0103rile continu\u0103, iar rezultatele campaniei din aceast\u0103 var\u0103 de la V\u0103cule\u0219ti ar putea aduce informa\u021bii esen\u021biale despre una dintre cele mai fascinante civiliza\u021bii care au existat vreodat\u0103 pe teritoriul actual al Rom\u00e2niei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" 58 de hectare de istorie: situl de la V\u0103cule\u0219ti este cea mai \u00eentins\u0103 a\u0219ezare Cucuteni de pe teritoriul Rom\u00e2niei Jude\u021bul Boto\u0219ani g\u0103zduie\u0219te, la V\u0103cule\u0219ti, cea mai \u00eentins\u0103 a\u0219ezare apar\u021bin\u00e2nd culturii Cucuteni identificat\u0103 p\u00e2n\u0103 acum pe teritoriul Rom\u00e2niei. Situl arheologic de la V\u0103cule\u0219ti\u2013La Prisac\u0103 acoper\u0103 cel pu\u021bin 58 de hectare, o suprafa\u021b\u0103 care \u00eel plaseaz\u0103 pe<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":21181,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[4,11],"tags":[11953,11946,11950,11955,11945,11952,11949,11951,11947,11948,11954,11944],"class_list":["post-21180","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-stiri-botosani","category-stiri-locale","tag-arheologie-botosani-2026","tag-cea-mai-mare-asezare-cucuteni","tag-cercetari-geofizice-cucuteni","tag-comunitati-eneolitice-nord-est-romania","tag-cultura-cucuteni-botosani","tag-eneolitic-romania","tag-muzeul-judetean-de-istorie-botosani","tag-repertoriul-arheologic-national","tag-santier-arheologic-botosani","tag-sit-arheologic-vaculesti","tag-universitatea-friedrich-alexander-erlangen-nuremberg","tag-vaculesti-la-prisaca"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/banulbotosanean.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21180","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/banulbotosanean.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/banulbotosanean.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/banulbotosanean.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/banulbotosanean.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21180"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/banulbotosanean.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21180\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21182,"href":"https:\/\/banulbotosanean.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21180\/revisions\/21182"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/banulbotosanean.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/21181"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/banulbotosanean.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21180"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/banulbotosanean.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21180"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/banulbotosanean.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21180"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}O comunitate eneolitic\u0103 de propor\u021bii neobi\u0219nuite<\/h2>\n
Cercet\u0103ri geofizice, \u00een colaborare cu o universitate german\u0103<\/h2>\n
Un sit cunoscut din 1974, redescoperit prin tehnologie<\/h2>\n
Ce se caut\u0103 \u00een teren, \u00een luna august<\/h2>\n
De ce conteaz\u0103 pentru Boto\u0219ani \u0219i pentru arheologia rom\u00e2neasc\u0103<\/h2>\n