Pe 14 septembrie, Biserica Ortodoxă prăznuiește Înălțarea Sfintei Cruci, sărbătoare cunoscută în popor drept Ziua Crucii, Crucea Mare sau Cârstovul Viilor. Ziua amintește de aflarea Crucii pe care a fost răstignit Hristos și de înălțarea ei solemnă la Ierusalim, în anul 335 — și, pentru că aduce aminte de patimile Mântuitorului, se ține cu post, indiferent de ziua săptămânii în care cade.
O sărbătoare mare, ținută cu post
Deși este praznic împărătesc, cu cruce roșie în calendar, Ziua Crucii nu se serbează cu mese îmbelșugate, ci cu post — cu dezlegare la vin și ulei, iar cei mai evlavioși țin chiar post negru. Nu se mănâncă „de dulce”: carne, lapte, ouă. Tradiția populară spune că cine ține postul din această zi este ferit de boli grele, iar cine își va aminti, într-un moment de cumpănă de peste an, în ce zi a săptămânii a căzut Ziua Crucii va trece cu bine peste încercare.
Alimentele care nu se mănâncă pe 14 septembrie
Dincolo de postul propriu-zis, ziua vine cu interdicții aparte, păstrate mai ales la sate: nu se mănâncă nuci, usturoi, prune sau pepeni — fructe și legume al căror miez amintește de semnul crucii — și nici pește, despre care se spune că „are cruce în cap”. Tot acum începe bătutul nucilor, dar fructul nu se gustă. Nu se lucrează la câmp și nu se fac munci grele în gospodărie.
Ziua în care pomana se dă cu colac
Ziua Crucii este și una dintre zilele de Moși de peste an, în care se pomenesc cei adormiți. Tradiția cere să se împartă ulcele noi, legate cu fir roșu, umplute cu miere, lapte sau apă — iar deasupra fiecăreia se așează o lumânare și un colac sau un covrig, împărțite mai ales pe la casele cu copii.
Nu întâmplător, pâinea rămâne în centrul acestei zile: când bucatele „de dulce” dispar de pe masă, pâinea simplă de post — făină, apă, drojdie și sare — este cea care rămâne. Gospodinele din Botoșani care nu mai coc acasă găsesc pâine și colaci făcuți după rețete tradiționale la Vatra Domnească, fabrica de pâine din Botoșani, în magazinele proprii din municipiu și din județ.
Cârstovul viilor și semnele toamnei
În calendarul popular, 14 septembrie marchează hotarul dintre vară și toamnă: începe culesul viilor — de unde și numele de Cârstovul Viilor —, iar în unele zone preotul este chemat să binecuvânteze locul unde vor sta butoaiele cu vin. La biserică se sfințesc busuiocul și ultimele plante de leac, păstrate apoi lângă icoane. Iar bătrânii citesc vremea: dacă tună de Ziua Crucii, toamna va fi lungă; dacă ciorile se adună pe garduri, bruma e aproape.