COMUNICAT DE PRESĂ
Mesaj cutremurător despre copiii românilor plecați, de la tribuna Senatului. „Familiile învață să împartă masa printr-un ecran”
Copii care își văd părinții prin ecranul telefonului, bunici care merg în locul lor la festivitățile școlare și familii care își numără lunile până la următoarea revedere au fost imaginile prin care Cătălin Silegeanu a vorbit, miercuri, de la tribuna Senatului, despre prețul uman al plecării românilor la muncă în străinătate.
Senatorul botoșănean a criticat nepăsarea statului față de modul în care migrația a devenit o soluție pentru salariile mici din România.
„Guvernele României au găsit, în trei decenii, cea mai crudă metodă de a ascunde șomajul. L-au urcat în autocare și avioane, l-au trimis peste hotare, iar după trecerea frontierei au botezat exodul mobilitate europeană. Au închis fabrica, au golit satul, au pierdut meseriașul, apoi au trecut banii trimiși familiei la rubrica succes economic, ca și cum o sumă intrată în țară ar putea umple locul rămas gol la masă”, a declarat senatorul.
Discursul a mutat apoi perspectiva spre viața de zi cu zi a familiilor despărțite între România și țările în care părinții muncesc.
„O singură hartă cuprinde acum două Românii. Peste hotare, părinții ridică locuințe, îngrijesc bătrâni, culeg recolte și țin în mișcare economii străine; acasă, bunicii merg la ședințele cu părinții, copiii își arată diplomele prin camera telefonului, iar familiile învață să împartă masa printr-un ecran. O mamă urmărește serbarea copilului dintr-un vestiar, în pauza de lucru; un tată ascultă poezia pentru școală din cabina camionului; bunicii duc copiii la medic și răspund întrebărilor la care ar fi trebuit să răspundă părinții. Cei mici cresc între promisiunea venirii mamei la vară și plecarea tatălui duminică, iar bucuria revederii are mereu alături o valiză pregătită pentru următoarea despărțire”, a mai afirmat Cătălin Silegeanu.
Finalul declarației a legat exodul românilor de pierderea unor oameni formați în țară, ale căror profesii și calificări sunt valorificate în economiile altor state.
„Românul poate zidi, vindeca, cultiva, proiecta și conduce pretutindeni; facultățile lui au primit însă preț în economii străine, iar guvernările românești i-au oferit doar un bilet de plecare. Este mai necesar ca oricând să facem ceva pentru românii plecați și pentru cei lăsați în urmă!”, a încheiat Cătălin Silegeanu.