Prima pagină » Dezechilibrele macroeconomice europene sub lupă. Vezi ce spune CE despre dezechilibrele din România

Dezechilibrele macroeconomice europene sub lupă. Vezi ce spune CE despre dezechilibrele din România

În cei 10 ani de existență a Uniunii Economice și Monetare, diferențele economice semnificative între statele membre au fost mascate și trecute în plan secund de către liderii europeni, decontate însă din plin de către cetăţenii expuşi la măsuri ulterioare de austeritate. Eficiența și suficiența criteriilor de convergență nominală stabilite prin Tratatul de la Maastricht, ca principale condiții de aderare la zona euro, au fost zdruncinate de evoluțiile economice din ultimii ani.

 

Decalajele existente între statele din zona euro au fost plasate în centrul atenției de actuala criză internațională, care a adâncit problemele financiare și dezechilibrele macroeconomice în țările mai slab performante.

Chiar și în momentul de față, liderii europeni recunosc doar parțial existența unei Uniuni Economice și Monetare cu două viteze, ignorând cauzele accentuării decalajelor între nucleul dur al zonei euro și periferie. Decidenții politici europeni au înțeles în final importanța rezolvării cauzelor decalajelor și ale dezechilibrelor în zona euro și au acționat. Mulţi vor spune insuficient, dar au acţionat. S-a construit, în sfârşit un mecanism preventiv de monitorizare și de alertă pentru statele europene.

Mecanismul de alertă are ca instrument principal de analiză un tablou de bord construit pe baza a 10 indicatori macroeconomici. Ei surprind atât dezechilibrele externe și de competitivitate, cât și pe cele interne, stabilind pragurile orientative care servesc drept niveluri de alertă. Orice abatere a indicatorului de la intervalul de variație stabilit semnalează riscuri majore.

Primul raport anual al Comisiei Europene privind mecanismul de alertă a fost publicat în 14 februarie 2012 şi identifică 12 state membre ale UE cu riscuri macroeconomice care impun analize aprofundate: Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Franța, Italia, Marea Britanie, Slovenia, Spania, Suedia și Ungaria. Statele care beneficiază de un program de asistență financiară din partea UE și a FMI – România, Grecia, Irlanda și Portugalia – se află deja sub o supraveghere economică consolidată.

Tabloul de bord subliniază pierderea de competitivitate și riscurile de apariție a unor dezechilibre în economiile europene mai puțin performante în ultimul deceniu.

În Irlanda, de pildă, prețurile locuințelor au crescut cu 55% înainte de declanșarea crizei internaționale, semnalul supraîncălzirii sectorului imobiliar. Datoria privată s-a dublat, atingând în anul 2010 cel mai mare nivel din UE, de 341% din PIB, iar salariile au crescut anual cu cel puțin 10% până în anul 2009.
Grecia a înregistrat deficite comerciale ridicate și a cheltuit mult peste veniturile disponibile, ratând în mod constant intervalele de variație pentru exporturi și datorie publică. Datoria publică a crescut de la 104% din PIB în anul 2001, la 145% din PIB în anul 2010, situându-se în prezent la nivelul de peste 160% din PIB. În plus, rata șomajului a fost în jurul valorii de 10% începând cu anul 2001. Așadar, situația precară a economiei elene nu se cunoaște de ieri, de azi, ci au existat semnale clare, dar neglijate, pe întreg parcursul ultimului deceniu.
Aceleași probleme le are și Portugalia, cu deficite comerciale ridicate și un nivel foarte mare al datoriei private, ce o clasează pe locul 3 în UE, după Irlanda și Cipru.
Tabloul de bord indică și evoluția economiilor puternice. În cei 10 ani de existență a Uniunii Economice și Monetare, Austria nu a atins niciodată limita datoriei publice, de 60% din PIB – acesta fiind și unul din criteriile de convergență nominală. În schimb, Germania a ratat-o în 9 ani, iar Franța în 8 ani, accentuând caracterul mai mult conceptual decât practic al criteriilor de la Maastricht, incluse și în Pactul de Stabilitate și Creștere. În plus, Franța a ratat constant criteriul dinamicii cotelor de piață ale exporturilor, pierzând teren în fața celorlalte țări an de an, începând cu anul 2001.
Analiza celor 10 indicatori la nivelul anului 2011 relevă faptul că România nu are dezechilibre macroeconomice interne, încadrându-se în parametrii economici propuși, dar identifică două potențiale dezechilibre externe și de competitivitate. Primul este deficitul de cont curent, ca medie a ultimilor trei ani, de -4,1% din PIB, ușor sub limita inferioară a intervalului de variație de -4% și +6%. Cel de-al doilea este poziția investițională netă de -63% din PIB care ne plasează dincolo de pragul maxim admis de -35% din PIB.
În acest context, mecanismul de alertă cu privire la dezechilibrele care apar la nivelul economiilor europene este mai mult decât binevenit.

Existența unui astfel de mecanism pe parcursul ultimului deceniu ne-ar fi protejat de împrumuturi şi de speculaţii aiuritoare, de măsurile brutalele de austeritate şi ar fi redus semnificativ impactul crizei internaționale asupra ţărilor europene.

În prezenţa acestui mecanism european de alertă, românii vor fi mult mai bine protejaţi de măsurile economice greşite, populiste şi politicianiste.

 

banulbotosanean@yahoo.com
YM: banulbotosanean
(BanulBotosanean.ro)