Prima pagină » Cele mai multe mori de vânt vor fi la Suliţa

Cele mai multe mori de vânt vor fi la Suliţa

Investiţia în parcul eolian de la Suliţa va atrage 100 milioane de euro. Primăria Suliţa va bifa asfaltarea a patru kilometri de drum comunal, acesta fiind principalul beneficiu, după atragerea investiţii. La Suliţa vor câştiga bani după cum suflă vântul o firmă din Bucureşti şi una din Spania. Un alt parc eolian va fi montat la Tudora, de către o firmă din Cluj.

Apar şi în judeţul nostru afaceri care merg după cum bate vântul. Parcul eolian de la Suliţa a primit, la finele săptămânii trecute, acordul de mediu din partea Agenţiei pentru Protecţia Mediului(APM). Aceasta este cea mai mare investiţie programată în judeţul nostru în următoarele 18 luni în surse de exploatare a energiilor regenerabile. Investiţia totală de la Suliţa va ajunge la 100 milioane de euro. Eugen Mateciuc, şeful Serviciului Politici de Mediu din cadrul APM, a spus că investiţia de la Suliţa este completată de o alta la Tudora. „S-a dat acordul de mediu atât pentru parcul eolian de la Suliţa, cât şi pentru cel de la Tudora. La Suliţa este o asociere între două firme, dintre care una străină, iar la Tudora va fi doar o singură firmă. Chiar dacă la Tudora suprafaţa totală a parcului va fi de trei hectare, iar la Suliţa de doar 2,7 hectare, capacitatea de producţie de la acesta din urmă va fi mult mai mare, deci vor fi mai multe centrale eoliene. Pe lângă cele două proiecte mai avem unul, mă refer la centrala eoliană de la Călineşti, dar aceasta nu mai funcţionează de câţiva ani pentru i-a fost tăiat un cablu. În rest, pe lângă cele trei proiecte, nu mai avem nimic pentru dezvoltarea surselor de aploatare a energiei regenerabile”, a declarat Mateciuc. La Suliţa proiectul va fi derulat de o firmă din Spania şi una din Bucureşti, iar la Tudora investiţia va fi făcută de o firmă din Cluj. Pentru cele două parcuri eolieni, autorităţile au efectuat şi un studiu de impact asupra mediului, la Suliţa fiind o situaţie mai complexă şi prin faptul că în zonă sunt două acumulări mari de apă, lacul Dracşani şi iazul Suliţoaia. „A trebuit să se efectueze studiul de impact şi asupra stolurilor de păsări care tranzitează această zonă şi care nu trebuie să fie afectate în niciun fel de montarea centralelor eoliene. ”, a mai spus Mateciuc. În ceea ce priveşte sprijinul acordat de stat în cazul celor două investiţii în exploatarea energiei eoliene, statul şi Uniunea Europeană ar putea finanţa până la 90% din total. Eugen Mateciuc a precizat că este foarte importată opţiunea investitorilor şi programul de sprijin ales de aceştia. Cert este că tot ce înseamnă aparatură va fi importat, cel puţin în cazul parcului eolian de la Suliţa, judeţul nostru fiind doar locul unde vor fi montate centralele şi unde se va exploata puterea vântului. Reprezentantul Agenţiei pentru Protecţia Mediului a spus că excluzând cele două mari proiecte de investiţii, în judeţul nostru nu se mai anunţă nicio investiţie mică sau medie pentru producerea de energie regenerabilă. În ceea ce priveşte programul guvernamental Casa Verde, prin care iniţial erau sprijinite persoanele fizice, iar după schimbarea Guvernului s-a declarat că vor fi sprijinite firmele şi administraţiile locale, nu se mai ştie nimic. Ghidul şi normele de aplicare nefiind încă publicate în Monitorul Oficial.
Suliţa, cea mai „verde” dintre comune
Comuna Suliţa va fi, astfel, cea mai „verde” dintre comunele judeţului Botoşani, acolo urmând a se produce cea mai mare cantitate de energie verde. Primarul Costinel Ciubotaru a spus că primul tronson al parcului va fi de 29 de centrale eoliene. „Acum am primit acordul de mediu pentru acest parc eolian, dar lucrările efective vor începe în ianuarie 2010 cel mai probabil, atunci când vor fi montate primele centrale. Ese vorba despre o asociere între o firmă din Spania şi una din Bucureşti, capacitatea totală de producţie instalată va fi de 60MW, dar primul tronsun va produce 9MW, atât cât va fi şi contractat pentru vânzare”, a spus primarul Ciubotaru.
Pe lângă cele două firme partenere la cel mai mare proiect de exploatare a energiei regenerabile, comuna Suliţa va intra în asociere prin punerea la dispoziţie a unui anumit teren pe care vor fi montate patru centrale eoliene. Primăria nu va primi energie electrică de la acest parc. „Nu vom primi energie electrică gratis pentru iluminatul public. Câştigul nostru este în primul rând din atragerea investiţiei, dar şi din cei patru kilometri de drum asfaltaţi care vor fi amenajaţi de investitori şi care vor fi date în exploatare primăriei”, a completat primarul comunei Suliţa.
Moldova, printre zonele propice ”morilor de vânt”
În România s-au identificat cinci zone eoliene distincte (I-V), în funcţie de potenţialul energetic existent, de condiţiile de mediu şi cele topogeografice. România are un potenţial energetic eolian ridicat în zona litoralului Mării Negre, podişurile din Moldova şi Dobrogea sau în zonele montane. Se pot amplasa instalaţii eoliene cu o putere totală de până la 14.000 MW, ceea ce înseamnă un aport de energie electrică de aproape 23.000 GWh/an. Pe baza evaluărilor preliminare în zona litoralului, inclusiv mediul off-shore,
pe termen scurt şi mediu, potenţialul energetic eolian amenajabil este de circa 2.000 MW, cu o cantitate medie de energie electrică de 4.500 GWh/an. Valorificarea potenţialului energetic eolian, în condiţii de eficienţă economică, impune folosirea unor tehnologii şi echipamente adecvate. România susţine promovarea producţiei de energie electrică din resurse regenerabile, acest lucru fiind concretizat prin HG nr. 443/2003, modificată prin HG nr. 958/2005, privind promovarea energiei electrice produse din resurse regenerabile de energie. Astfel, ponderea energiei electrice produse din resurse regenerabile în consumul naţional brut de energie electrică va ajunge la 33% în anul 2010. De asemenea, s-a stabilit sistemul de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie (prin HG nr. 1892/2004) şi Regulamentul de certificare a originii energiei electrice produse din surse regenerabile de energie (prin HG nr. 1429/2004).
Capacitatea de producţie de energie eoliană pentru care au fost primite autorizaţii de punere în funcţiune se ridică la 2.000 de megawaţi, a afirmat, cu câteva zile în urmă, preşedintele Institutului Naţional pentru Studiul Amenajării şi Folosirii Surselor de Energie (IRE), Jean Constantinescu, la o conferinţă pe tema politicilor energetice europene. Potenţialul României de producţie de energie eoliană este de 14.000 megawaţi. Până în prezent, există cereri pentru o capacitate de 10.000 de megawaţi, din care au fost aprobate cele pentru 2.000 de megawaţi. Capacitatea de producţie de energie eoliană a României este, la ora actuală, sub 20 de megawaţi, iar cea a Germaniei, prin comparaţie, este de 20.000 de megawaţi. UE plăteşte până la 70% din valoarea investiţiilor firmelor în modernizarea sau realizarea de centrale eoliene sau solare şi 98% în cazul administraţiilor locale. (BanulBotosanean.ro)




GIF 15 seconds change

GIF 15 seconds change