Prima pagină » Încasările la fondul de sănătate au scăzut

Încasările la fondul de sănătate au scăzut

Chiar dacă veniturile sunt mai mici, Rodica Huţuleac, directorul CAS, spune că nu este îngrijorată deoarece judeţul nostru beneficiază de suplimentări de fonduri din banii colectaţi de alte judeţe. Cei mai mari datornici la bugetul de sănătate sunt Apa Grup şi Termica, împreună având de plată 8,7 milioane de lei. Coplata serviciilor medicale va lovi din plin în categoriile cu venituri modeste şi se va face pentru acte medicale de o calitate foarte slabă.
Luna aprilie a adus o scădere de aproape 4% a fondurilor încasate la bugetul asigurărilor sociale de sănătate. Astfel, în a patra lună din an Direcţia Generală a Finanţelor Publice Botoşani a colectat 10,56 milioane de lei. „Asta înseamnă o scădere cu 3,9% faţă de aprilie 2008”, a declarat Marta Scutaru, purtătorul de cuvânt al Fiscului. Încasările Finanţelor au înregistrat cea mai mare scădere
Cei mai mari datornici la fondul asigurărilor de sănătate sunt Apa Grup SA, care are de plătit 7,02 milioane lei, Termica are o datorie de 1,72 milioane de lei, Moldopan are un debit de un milion de lei. Get’s Impex SRL este pe lista datornicilor la fondul de sănătate cu suma de 671.000 de lei, urmată de Compress cu 488.000 de lei şi PrimaConf SRL Săveni cu o datorie de 293.000 de lei. Hyperion SRL Botoşani are un debit restant către plata acestui buiget în valoare de 196.000 de lei, Euro Mod SRL are de achitat 170.000 de lei şi Caledonia SRL Botoşani este întregistrată cu o datorie de 162 de lei.
Şefa CAS nu este îngrijorată
Scăderea înregistrată la nivelul fondului asigurărilor de sănătate este de 3,9%, în termeni reali fiind de ordinul milioanelor de lei. Cu toate acestea, Rodica Huţuleac, directorul Casei Judeţene a Asigurărilor de Sănătate, susţine că nu sunt motive de îngrijorare. „În primul rând, avem un nivel al colectării foarte bun în ceea ce priveşte persoanele fizice. Apoi, scăderea de aproape 4% se încadrează în ceea ce s-a prevăzut la început de an. Pentru aprilie încasările de la persoanele juridice au fost făcute în totalitate potrivit planului de venituri, deci noi am programat din start o scădere a încasărilor şi ne-am făcut un program de colectare care a fost respectat. Bugetul pentru Sănătate este unul care se bazează pe principiul solidarităţii, banii sunt colectaţi la nivel judeţean, dar sunt redistribuţiţi de la Bucureşti în funcţie de necesităţile fiecărui judeţ în parte”, a declarat Huţuleac. Potrivit acesteia, judeţul nostru încasează doar jumătate din necesarul sumelor pentru cheltuieli şi dacă nu ar fi distribuit bugetul după principiul solidarităţii, instituţiile medicale din judeţul Botoşani ar putea funcţiona doar jumătate de an, după care în cealaltă jumătate ar fi închise din lipsă de resurse financiare. Lipsa de griji a lui Huţuleac vizavi de scăderea încasărilor nu dă, totuşi, un sentiment de siguranţă contribuabililor la fondul de sănătate. Asta deoarece scăderea încasărilor la Sănătate au scăzut la nivel naţional în ultimele luni şi asta din cauza actualei conjuncturi economice. Principiul solidarităţii în alocarea bugetului funcţionează, însă problema intervine atunci când la Bucureşti se constată că nu mai sunt bani de luat de la alte judeţe pentru a compensa deficitul de la Botoşani tocmai pentru că au scăzut încasările.
Coplată pentru consultaţii, chiar şi pentru cei cu venituri minime






Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate vrea să introducă un sistem de coplată pentru consultaţiile medicale. Sistemul, indiferent care va fi adoptat, va lovi din plin în categoriile defavorizate, respectiv cei cu pensii mici şi cei cu venitul minim. Preţurile vehiculate ar fi de cinci lei pentru o vizită la medicul de familie şi de zece lei la un medic specialist, iar pentru o săptămână de internare ar trebui să se plătească 100 de lei. Aceşti bani vor fi plătiţi suplimentar, pe lângă sumele vărsate lună de lună la bugetul asigurărilor de sănătate. Aceste sume, considerate infime de medici, de şefii Casei de Asigurări şi de parlamentari, reprezintă averi pentru mulţi dintre pensionari sau pentru cei cu venituri foarte modeste. 100 de lei pentru o săptămână de internare reprezintă o treime din pensia minimă garantată de stat, sumă la care se adaugă şi şpăgile date prin spitale, ceea ce înseamnă că un pensionar sau o confecţioneră s-ar putea să cheltuiească tot venitul obţinut într-o lună de muncă pentru şapte zile de internare în spital. Coplata serviciilor medicale ne este impusă ca fiind un lucru bun copiat din Occident, însă simplii contribuabili de acolo plătesc suplimentar servicii medicale adevărate, pe când la noi vom plăti în plus bani pentru ceva inexistent, adică un act medical de calitate. Spre exemplu, pentru o internare de o săptămână pe Secţia de boli contagioase a Spitalului Judeţean Mavromati ar trebui să se plătească în plus 100 de lei, iar printre „condiţiile” oferite acolo sunt mucegai, mizerie, geamuri sparte, lipsa apei calde. (BanulBotosanean.ro)


GIF 15 seconds change

GIF 15 seconds change